Mircea Coșea: măsurile Guvernului de compensare a preţului energiei sunt simple cârpeli
Publicat de Corina Muntean, 27 ianuarie 2022, 16:07
Analistului economic susține că plafonarea prețurilor rezolvă parțial și doar pe moment problema. Coșea argumenteză că problema de fond nerezolvată, este a strategiei energetice a țării, pentru că nu s-a corectat greșeala inițială a unei liberalizări a pieței, care nu e una concurențială ci de monopol.
Astfel că s-a ajuns ca statul român să fie principalul beneficiar al acestor facturi foarte mari, stat care și-a subminat propria economie, crede Mircea Coșea:
Nu se repară lucrurile, ele sunt doar cârpite pe o anumită perioadă. Nu s-a ținut seama că nu avem capacitatea de acoperire, cel puțin 80 la sută din cerere, din producția internă. Nu s-au luat măsuri, înainte de liberalizare, așa cum au făcut alte țări, care să protejeze consumatorii vulnerabili și economia. Și greșeala esențială, care poate fi interpretată și ca o gândire penală, liberalizarea a permis existența unor plafoane care depășeau cu mult costul de producție, deci statul a tolerat o situație în care furnizorii puteau să ridice costurile facturilor peste ceea ce era corect. Pentru că statul este principalul beneficiar al acestor facturi foarte mari, este cel care și-a subminat propria economie.
Întrebarea pe care și-o pun toți este ce se va întâmpla din luna aprilie, când expiră perioada de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică şi gaze naturale, iar Mircea Coșea afirmă că aceste măsuri nu ajută România, fiindcă cetățenii pot fi loviți din nou de un val de scumpiri iarna următoare.
Potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, marii avantajați ai măsurilor de compensare a facturilor sunt clienții non-casnici, altfel mulți riscau să intre în faliment.
O greșeală de fond este însă cea a compensării mult mai mici la gaz metan, în comparație cu cea de la curent electric, observă președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță:
În zona energiei electrice nu era necesară introducerea de noi baremuri pentru consum și spun asta urmărind facturile care au venit între noiembrie și ianuarie, unde o familie mai câștigă 30 de lei la factura de energie electrică. Scăderea de la 0.37 la 0.31 lei pe kW a plafonului la gazele naturale nu va duce un beneficiu foarte important la nivelul creșterii numărului consumatorilor casnici care vor beneficia de facturi mai bune. În același timp, creșterea plafonului de consum pentru compensație de la 200 la 300 de mc pe lună nu va aduce un număr foarte mare de beneficiari ai acestor compensații. O măsură mult mai normală ar fi fost ca principiile luate în calcul la alegerea compensării și plafonării pe energie electrică să fi aplicate în oglindă și pe gaze naturale.
Guvernul a adoptat noile măsuri pentru plafonarea, de la 1 februarie a preţurilor şi compensarea facturilor la energie electrică şi gaze naturale, care vor însemna plata a 80 de bani/kWh pentru energie electrică şi 31 de bani/kWh pentru gaze, indiferent cât consumă.
Dacă, în plus faţă de acest lucru, se consumă 500 kW lunar energie şi 300 de metri cubi lunar de gaze, atunci consumatorii beneficiază de o compensare suplimentară şi, practic, vor plăti 68 de bani pentru energia electrică şi circa 22 de bani pentru gazele naturale, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Valeriu Russu
