Noua strategie portuară europeană și reducerea poluării

Publicat de Stan Lucian, 18 martie 2026, 17:00 / actualizat: 4 aprilie 2026, 10:50

Comisia Europeană a adoptat la începutul lunii martie o nouă strategie portuară prin care vrea să stimuleze competitivitatea porturilor europene.

Adoptată împreună cu Strategia Maritimă Industrială, noua strategie transformă porturile din simple puncte de tranzit în hub-uri industriale și energetice complexe.

De fapt, intenția Comisiei Europene este să consolideze rolul porturilor ca noduri vitale pentru securitatea, competitivitatea și tranziția energetică a Europei.

Oficialii europeni recunosc că porturile au o miză economică uriașă.

Potrivit datelor oficiale, porturile facilitează aproximativ 74% din comerțul exterior al UE, prin ele trec peste 3,4 miliarde de tone de mărfuri și aproape 395 de milioane de pasageri anual.

Prin noua strategie se dorește ca porturile să fie mai bine pregătite pentru viitor, în concordanță cu politica de tranziție energetică și de sustenabilitate, menținând competitivitatea la nivel global, ca primă prioritate, după cum ne spune comisarul european pentru transport sustenabil şi turism, Apostolos Tzitzikostas:

„În ceea ce privește energia, știm că porturile sunt motoare ale reindustrializării. Așadar, vom accelera procedurile de acordare a autorizațiilor pentru proiecte strategice în domeniul energiei și mediului. Iar viitorul nostru Plan de acțiune privind electrificarea va aborda accesul la rețea și capacitatea acesteia, asigurându-se că porturile pot, într-adevăr, să utilizeze energia curată necesară pentru a alimenta flotele viitorului. Acum, crearea de porturi pregătite pentru viitor va necesita investiții serioase, publice și private. Bazându-ne pe Mecanismul pentru interconectarea Europei, fondurile politicii de coeziune și InvestEU, vom sprijini activele noastre strategice, acordând o atenție deosebită nevoilor specifice ale porturilor mici și mijlocii, precum și pe cele care deservesc insulele și regiunile noastre ultraperiferice. De asemenea, încurajez porturile să gândească dincolo de modelele tradiționale pentru a se diversifica în energie curată, servicii digitale și inovare în domeniul tehnologiei albastre. Prin finanțare UE, sprijin consultativ și parteneriate public-private, putem reduce riscurile proiectelor inovatoare.”

Pentru România noile strategii ar putea aduce beneficii concrete.

Constanța este cel mai mare din România și este format din portul Constanța și porturile-satelit Midia și Mangalia. Mai avem și porturile situate de-a lungul Dunării maritime. Este vorba despre Tulcea, Galați, Brăila și Sulina. Toate aceste porturi ar putea accesa fonduri pentru modernizare și ar putea avea acces și la programe de finanțare a construcțiilor navale.

O componentă importantă ar putea viza proiectele inovatoare care vizează decarbonizarea și combaterea poluării. În viitor se va pune accent pe utilizarea combustibililor curați și alternativi.

În acest sens, comisarul Apostolos Tzitzikostas a ținut să sublinieze:

„În ceea ce privește decarbonizarea, ne-am angajat să promovăm condiții care să permită reînnoirea flotelor noastre și vom continua să sprijinim sectorul nostru maritim pe măsură ce acesta investește în decarbonizare.

Prin intermediul Coridorului Ecologic de Transport Maritim Global Gateway și al centrelor sale, vom consolida colaborarea internațională, vom facilita utilizarea combustibililor curați și alternativi, vom proteja investițiile și, bineînțeles, vom proteja interesele UE în lanțurile de aprovizionare internaționale.

De asemenea, ne vom continua activitatea în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI) și vom construi punți cu partenerii internaționali în direcția găsirii unor soluții globale pentru decarbonizarea transportului maritim și vom revizui legislația UE relevantă pentru a evita dubla plată și a crea condiții de concurență reale la nivel global.”

Merită amintit în context că unele porturi europene au făcut deja pași mari în această direcție. Un bun exemplu de urmat este complexul portuar Antwerp-Bruges din Belgia, care, în prezent, este al doilea cel mai mare port al UE.

Am vizitat de curând acest port și am fost placut surprins de grija pentru mediu pe care o arată autoritățile.

Merită reținut că portul Antwerp-Bruges contribuie cu 4,5% la PIB-ul belgian și oferă peste 160.000 de locuri de muncă. În același timp, însă, portul generează aproape 10% din emisiile naționale de CO₂, adică aproximativ 17 milioane de tone în fiecare an. Chiar așa stând lucrurile, autoritățile și-au propus ca portul să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

În acest sens, s-a trecut la folosirea pe scară largă a surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană sau hidroelectrică, pentru furnizarea de energie electrică necesară instalațiilor portuare și navelor care operează în port.

Dacă e să ne referim la folosirea energiei solare, impresionează chiar și clădirea căpităniei portului. Aici nu doar că s-au amplasat panouri fotovoltaice pe acoperiș, ci s-a construit o clădirea nouă, peste cea veche, care în sine este un imens panou fotovoltaic.

Clădirea seamănă ca formă cu coca unei corăbii, dar învelișul format din panouri fotovoltaice, imită fațetele unui diamant, astfel că reprezintă și un simbol, pentru că orașul Antwerp (Anvers, în franceză) este considerat a fi și capitala mondială a dimantelor.

Este doar un exemplu, dar portul folosește pe scară largă energia solară pentru a furniza căldură industrială.

Portul folosește pe scară largă și energia eoliană. Zeci de turbine eoliene se pot observa pe cele peste 12.000 de ha, cât însumează suprafața portului. O mare parte din energia produsă astfel este consumată direct de terminale și de companiile care operează aici, ceea ce asigură că acestea își pot desfășura multe dintre activități fără a emite CO₂.

În plus, pentru că vântul sau soarele nu pot asigura energie în mod constant, s-a investit mult și în capacități de stocare a energie. Grație acestor baterii se poate folosi energie și atunci când nu bate vântul sau nu strălucește soarele.

În prezent, autoritățile spun că folosesc pentru activitățile portuare peste 80% energie curată.

Aici trebuie amintită și folosirea hidrogenului ca sursă de energie curată. De mai bine de 2 ani, în zona portuară operează primul remorcher din lume alimentat cu hidrogen.

De asemenea, terminalul de containere experimentează deja folosirea de combustibili alternativi, inclusiv hidrogen. Containerele de aici sunt mutate de peste 100 de vehicule numite „nave transcontinentale”. Acestea poluează destul de mult, astfel că se încearcă să se găsească soluții alternative la folosirea combustibililor fosili. O navă transcontinentală de la terminalul PSA din Anvers este echipată cu un sistem dual de alimentare hidrogen-motorină ca test al unei tehnologii de propulsie hibridă de reducere a emisiilor. Motorul utilizează hidrogenul pentru a înlocui o parte semnificativă din consumul de motorină, reducând astfel direct emisiile de carbon. Sistemul este proiectat astfel încât, în cazul în care rezervele de hidrogen se epuizează, utilajul poate funcționa 100% pe motorină, asigurând continuitatea operațiunilor portuare fără timpi morți.

În fapt, este vorba despre un proiect mai amplu, denumit PIONEERS. Acesta este coordonat de portul Antwerp-Bruges și implică și porturile Barcelona din Spania, Venlo din Olanda, dar și portul Constanța din România. Scopul proiectului este de a demonstra diferite strategii pe care porturile le pot utiliza pentru a-și reduce impactul asupra mediului, rămânând în același timp competitive.

Astfel, în cadrul proiectului, Administrația Porturilor Maritime SA Constanța lucrează la elaborarea unui Green Port Master Plan, care cuprinde măsurile privind integrarea cerințelor europene privind combustibilii alternativi și stabilirea foii de parcurs pentru tranziția către neutralitatea climatică până în 2050.

Liniile directoare din acest Master Plan se bazează pe experiența acumulată la Anvers. Transferul de tehnologie nu vizează doar combustibilii, ci și digitalizarea necesară coordonării acestora. Portul implementează soluții de monitorizare și coordonare a transporturilor pentru a optimiza fluxurile de marfă și a reduce timpii de așteptare, scăzând astfel amprenta de carbon indirectă.

În plus, se are în vedere colaborarea cu centre de cercetare, cum sunt parteneriatele cu Universitatea „Ovidius” din Constanța și centre de transfer tehnologic pentru a pregăti forța de muncă necesară noilor tehnologii.

Revenind la portul Antwerp-Bruges, mai trebuie spus că autoritățile au în vedere și alte soluții de scădere a poluării, precum captarea, stocarea și reutilizarea CO₂ din industrie.

Nici alte soluții simple, banale, nu sunt neglijate. Astfel, euroterminalul din Anvers a trecut la lumini LED, acoperă acoperișurile cu panouri solare și spală containerele și mașinile cu apa de ploaie colectată.

Nu în ultimul rând, modul în care oamenii se deplasează în port poate avea un impact mare asupra emisiilor. De la camioane grele și trenuri de marfă până la mașinile personale, toate contribuie la poluarea generală, motiv pentru care se pune tot mai mare accent pe mașini cu motoare electrice sau hibride.

În plus, distanța dintre oraș și portul Antwerp-Bruges este de circa 12 km, iar municipalitatea a colaborat cu autoritățile portuare pentru construirea unei piste de biciclete moderne, astfel că mulți angajați se transformă în cicliști pentru a veni la lucru.

Iată doar câteva din măsurile care pot contribui la reducerea poluării în porturile din UE, măsuri care trebuie avute în vedere și în porturile românești pentru a reduce impactul asupra mediului în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European.

Autor: Sorin Șchiopu