Oameni & Fapte -1 aprilie

– Este cea de-a 91-a zi a lui 2019. Au mai rămas 274 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:02 şi va apune la ora 19:50.

– Astăzi este „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de azi), la data de 1 aprilie 1941 trupele sovietice au executat fără milă un număr de circa 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului, care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi. Azi e și „Ziua Internaţională a Păcălelii”, sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului, când îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Tot astăzi este „Ziua Internaţională a Păsărilor”.

– La 1 aprilie 1778 designerul american Oliver Pollock din New Orleans a creat simbolul dolarului american ($), iar în 1784 avea loc audienţa lui Horea la împăratul Iosif al II-lea, căruia conducătorul răscoalei populare din 1784-1785 i-a prezentat situaţia ţărănimii din Transilvania. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Țării Românești şi Moldovei a fost recunoscută oficial la 1 aprilie 1859 de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, la Conferinţa puterilor garante de la Paris.

– În 1864 s-a adoptat Legea comunală ce prevedea organizarea pentru prima dată în Principatele Române, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică, iar la 1 aprilie 1866 s-a înfiinţat Societatea Literară Română, viitoarea Societate Academică Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. În 1873 vasul britanic cu aburi „RMS Atlantic” s-a scufundat în largul insulei canadiene Nova Scoția din Atlantic, provocând moartea a 547 de persoane, iar în 1878 Ion Creangă a publicat povestea „Ivan Turbincă”, ilustrare a uneia din temele principale ale operei scriitorului român: competiţia dintre isteţime şi prostie.

– În 1891 industriașul american William Wrigley a înființat compania producătoare de gumă de mestecat care-i poartă numele, „William Wrigley Jr. Company”, iar în 1908 a fost înfiinţat Observatorul Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti.

– La 1 aprilie 1910 Spiru Haret a înfiinţat „Comisia istorică a României”, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat pînă în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României.

– În 1912, pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, a luat fiinţă prima şcoală militară de pilotaj și a doua şcoală de aviaţie din lume după cea din Regatul Marii Britanii (unde, la 1 aprilie 1918, s-a înființat Royal Air Force). În 1919 România a trecut la calendarul gregorian , astfel că 1 aprilie (stil vechi) a devenit 14 aprilie (stil nou), iar în anul 1921 s-au înființat Opera Română și Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. Ion Cantacuzino” din București.

– La 1 aprilie 1922 s-au desfiinţat, din motive economice, legaţiile României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt, iar între 1-21 aprilie 1945 s-a desfăşurat, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, bătălia navală de la Okinawa, unde, după lupte violente, trupele americane au cucerit insula de la niponi, începând astfel ofensiva finală împotriva Japoniei.

– În 1960 NASA a lansat în spaţiul cosmic primul satelit meteorologic experimental din istorie, „TIROS-1” care, în decurs de trei luni, a transmis peste 23.000 de imagini ale Pământului şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo.

– În 1976 americanii Steve Jobs și Steve Wozniak fondau, în Silicon Valley, compania „Apple Computers”, care va lansa în anii ‘80 computerul personal „Macintosh”, iar la 1 aprilie 1979 Iranul devenea republică islamică în urma răsturnării șahului, printr-un vot de… 99%.

– La 1 aprilie 2001 Olanda a legalizat căsătoriile între persoane de același sex, iar în 2002 a legalizat eutanasia. În anul 2003 orașul Constanța a devenit port liber, iar la Sfântu Gheorghe s-a constituit Mișcarea Civică Maghiară, organizație înființată la inițiativa unor membri ai aripii reformiste din cadrul UDMR Covasna.

– În 1 aprilie 2009 Albania şi Croaţia au devenit membre ale Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO), iar astăzi se schimbă conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi. Schimbarea are loc anual, la data de 1 aprilie şi la 1 octombrie. San Marino este cea mai veche republică europeană, în virtutea Constituţiei republicane din anul 1263.

– În 1 aprilie s-au născut: medicul englez William Harvey, fondatorul fiziologiei moderne (1578); preotul și romancierul francez Antoine-François Prévost d’Exiles (1697); scriitorul, filosoful şi diplomatul francez Joseph de Maistre (1753); cancelarul german Otto von Bismarck (1815); istoricul, publicistul şi filologul român Theodor Codrescu (1819); omul politic român Ștefan Cicio Pop, fost ministru (1865); pianistul, dirijorul, compozitorul, editorul, scriitorul şi profesorul italian Ferruccio Busoni (1866); dramaturgul şi poetul francez Edmond Rostand, autorul comediei „Cyrano de Bergerac” (1868); pianistul, compozitorul şi dirijorul rus Serghei Rahmaninov (1873); scriitorul şi jurnalistul britanic Edgar Wallace (1875); poetul, publicistul și omul politic român Octavian Goga, fost prim-ministru (1881); filosoful român Mircea Florian (1888); baritonul român Alexandru Alger (1898); istoricul literar și publicistul român Gheorghe Cardaş (1899); bibliograful, istoricul literar şi editorul român George Baiculescu (1900); poetul şi eseistul român Alexandru A. Philippide, fiul lui Alexandru Philippide (1900); inginerul român Matei G. Marinescu, inventator al microfonului multicelular (1903); psihologul umanist și filosoful american Abraham Maslow (1908); mezzosoprana română Venera Rogozea (1913); scriitorul, ziaristul, criticul și istoricul literar maghiar Cseres Tibor (1915); graficianul român, caricaturistul şi autorul de afişe satirice Gheorghe Chiriac (1917); medicul chirurg american Joseph E. Murray, laureat Nobel (1919); actorul japonez de film Toshirō Mifune (1920); traducătorul român Vlaicu Ionescu, autoritate mondială în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (1922); pictorul român Brăduţ Covaliu (1924); romancierul şi eseistul francez de origine cehă Milan Kundera (1929); filosoful și profesorul român Mircea Flonta (1932); regizorul de teatru şi profesorul român Valeriu Moisescu (1932); fizicianul francez de origine algeriană Claude Cohen-Tannoudji, laureat Nobel (1933); regizorul japonez Kôji Wakamatsu (1936); regizorul, scenaristul, actorul şi producătorul turc de film Yilmaz Güney (1937); profesorul şi regizorul român de teatru Cătălin Naum (1939); poetul şi prozatorul român Gheorghe Pituţ (1940); militanta ecologistă, politiciana, profesoara și avocata kenyană Wangari Maathai, laureată Nobel (1940); pianistul rus Vladimir Krainev (1944); criticul de teatru Pavel Proca din Republica Moldova (1947); pastorul reformat român de etnie maghiară Tőkés László, unul dintre liderii politici ai comunităţii maghiare din România (1952); politicianul social democrat român Mircea Dușa, fost ministru în mai multe rînduri (1955); fostul portar român de fotbal Helmuth Duckadam, component al Stelei Bucureşti, cu care a cucerit Cupa Campionilor Europeni, apărând patru lovituri consecutive de la 11 metri, ispravă ce la introdus în „Cartea Recordurilor” (1959); fizicianul rus Lev Davidovich Landau, laureat Nobel (1968); fotbalistul olandez Clarence Seedorf (1976) și wrestlerul american Randy Orton (1980).

– La 1 aprilie au murit: pictorul rus Mihail Vrubel (1910); actorul și scenaristul român Petre Liciu (1912); sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko, fondatorul primei colonii de muncă – „Colonia Gorki” (1939); medicul american Charles R. Drew, care a pus bazele organizării „băncii” de sânge (1950); istoricul român de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş, fondator al Muzeului de Artă Naţională (1952); istoricul literar, traducătorul și profesorul român Claudiu Isopescu (1956); scriitorul, eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (1959); pictorul și profesorul român Camil Ressu (1962); dramaturgul belgian de limbă franceză Michel de Ghelderode (1962); fizicianul rus Lev Landau, laureat Nobel (1968); compozitorul român Achim Stoia (1973); profesorul român de teologie și canonistul Liviu Stan, specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (1973); pictorul şi sculptorul francez de origine germană Max Ernst (1976); istoricul român Constantin Marinescu (1982); interpretul american de muzică soul, R&B, funk şi pop, compozitorul şi producătorul Marvin Gaye (1984);
istoricul literar român Augustin Z. N. Pop (1988); jurnalistul şi scriitorul român de etnie germană Nikolaus Berwanger (1989); harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (1993); fotograful francez Robert Doisneau, care, alături de Henri Cartier-Bresson, a fost un pionier al foto-jurnalismului (1994);
geologul român Emilia Saulea (1998); lunetistul finlandez Simo Häyhä, supranumit „Moartea albă” (2002); actorul român Mihai Mereuță (2003); ziaristul și publicistul român Valentin Păunescu (2004); pictorul, regizorul de filme de animație și scriitorul român Sabin Bălașa (2008); actorul american John Forsythe (2010); sculptorul român Paul Adrian Vasilescu (2012); romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel (2013); istoricul francez Jacques Le Goff, specializat în problematica Evului Mediu (2014); părintele arhidiacon, muzicologul, compozitorul de muzică bizantină şi profesorul român Sebastian Barbu-Bucur (2015); arbitrul român de fotbal Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru român (2015); radiofonista și lingvista română Carmen Dumitriu, cercetătoare în lexicografie şi relaţii interculturale (2016) și tenorul și profesorul francez Michel Sénéchal (2018).

Septimiu Cioloboc