Oameni & Fapte – 1 august
Publicat de Corina Muntean, 1 august 2022, 06:00
– Este cea de-a 213-a zi a lui 2022. Au rămas 152 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:02 şi va apune la ora 20:53.
– Pentru ortodocşi şi greco catolici începe Postul Adormirii Maicii Domnului (Postul Sfintei Marii). La noi se celebrează „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie” şi „Ziua Tanchiştilor”. Pe plan internaţional marcăm Ziua Naţională a Republicii Benin şi a Confederaţiei Elveţiene, Ziua Naţională a Jamaicăi (unde se aniversează independenţa faţă de Marea Britanie, care a avut loc într-o zi de luni, pe 6 august 1962; evenimentul are loc în prima zi de luni din august) și Ziua Naţională a Insulelor Cook (unde se sărbătorește Ziua Constituţiei, din 1965; se marchează în prima zi de luni din august; Insulele Cook – 15 insule în Pacificul de Sud – reprezintă, politic vorbind, o republică parlamentară, asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă).
– În perioada 1-7 august se sărbătoreşte, din 1991, „Săptămâna Mondială a Alăptării”, instituită de Alianţa pentru Acţiune în Alăptare (World Alliance for Breastfeeding Action – WABA). Ziua este celebrată pentru a încuraja alăptarea și a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din întreaga lume.
– La 1 august 1473 era atestat documentar orașul Zalău, iar în 1498 navigatorul şi exploratorul italo-spaniol Cristofor Columb a fost primul european care a ajuns în Venezuela. În 1714 Dimitrie Cantemir a devenit cel dintâi român membru al unui înalt for științific internațional, Academia din Berlin, iar pe 1 august 1774 britanicul Joseph Priestley anunţa descoperirea oxigenului, element chimic din tabelul periodic având simbolul „O” şi numărul atomic 8, independent de suedezul Carl Wilhelm Scheele, care o făcuse în 1772.
– La 1 august 1831 s-a inaugurat noul „London Bridge” („Podul Londrei”), care a înlocuit vechiul pod al oraşului englez, construit cu mai bine de 600 de ani înainte, iar în 1834 a intrat în vigoare Legea de Abolire a Sclaviei în întregul Imperiu Britanic, exceptând „teritoriile aflate în posesia Companiei Indiilor Orientale, Insula Ceylon și Insula Sfânta Elena”. În 1865 a apărut, la Bucureşti, prima gazetă muncitorească din ţară, „Tipograful român”, iar în ziua de 1 august 1873 inventatorul britanic Andrew Smith Hallidie, stabilit în SUA, a testat cu succes cabina de funicular, pe care a proiectat-o ca o soluţie la problema transportului în zona deluroasă a oraşului San Francisco.
– În 1874 a intrat în exploatare calea ferată Iaşi-Ungheni, prin care România făcea joncţiunea cu reţeaua de căi ferate a Rusiei, iar în anul 1907, pe insula Brownsea (din Anglia), s-a deschis prima tabără de cercetaşi, organizată de ofiţerul britanic Robert Baden-Powell. La 1 august 1909 a fost înfiinţată „Compania Davila”, prima companie particulară de teatru din România, iar în anul 1936 a avut loc deschiderea Jocurilor Olimpice de la Berlin.
– La 1 august 1943, în Al Doilea Război Mondial, aviaţia anglo-americană a bombardat oraşul Ploieşti, vizând, în mod deosebit, rafinăriile de petrol, iar în 1944 a izbucnit Insurecţia din Varşovia (Polonia), importantă operaţiune a mișcării poloneze de rezistență Armata Teritorială, al cărei scop a fost eliberarea Varșoviei de sub ocupația Germaniei naziste înaintea avansului Armatei Roșii. Revolta a durat 63 de zile, fiind cea mai mare acțiune armată organizată de rezistența antihitleristă din timpul celei de-a doua deflagraţii mondiale pe teritoriile ocupate de cel de-Al Treilea Reich. Deși numărul exact al victimelor rămâne încă necunoscut, aproximativ 16.000 de membri ai rezistenței poloneze au fost uciși și aproape 6.000 au fost răniți. În plus, între 150.000 și 200.000 de civili au murit, majoritatea fiind victimele crimelor în masă săvârșite de forțele Axei. În timpul luptelor din oraș, circa 25% din clădiri au fost distruse. După predarea forțelor poloneze, trupele germane au demolat sistematic 35% din Varșovia, clădire cu clădire.
– Între 1-5 august 1958 submarinul nuclear american „Nautilus” a efectuat prima traversare în imersiune a Polului Nord, de la Point Barrow (Alaska) în Marea Groenlandei, iar în anul 1966 studentul american Charles Whitman a împuşcat mortal 17 oameni, rănind alți 32 la Universitatea Texas din Austin, după care a fost ucis de poliție. În 1975 s-a semnat, la Helsinki, actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, iar între 1-3 august 1977 a avut loc o grevă a minerilor din Valea Jiului, unde 35.000 de ortaci revendicau îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, greva fiind considerată cea mai mare acţiune revendicativă organizată de muncitori în timpul regimului comunist din România.
– În 1981 s-a inaugurat canalul de televiziune „MTV”, primul canal de televiziune din lume specializat în muzică, care transmite 24 de ore din 24, iar în 1993 s-a deschis Ambasada României în Slovenia, la Ljubljana.
– La 1 august 2008 şi-au încetat activitatea Serviciul BBC în limba română şi Radio Europa Liberă.
– La 1 august s-au născut: chimistul și mineralogul irlandez Richard Kirwan (1733); naturalistul francez Jean Baptiste de Monet (1744); exploratorul american William Clark (1770); naturalistul german Lorenz Oken (1779); astronomul american Maria Mitchell (1818); scriitorul american Herman Melville (1819); biologul rus Ilia Ivanovici Ivanov (1870); politicianul și literatul român Pantelimon Halippa (1883); chimistul germano-maghiar George de Hevesy, laureat Nobel (1885); regizorul român Grigore Brezeanu (1891); regizorul englez J. Lee Thompson (1914); scriitorul şi dramaturgul român Gellu Naum (1915); fizicianul francez Georges Charpak, laureat Nobel (1924); bas-baritonul german Theo Adam (1926); muzicologul, compozitorul, dirijorul de cor, pianistul și profesorul român Constantin Rîpă (1938); scriitorul, fotograful și muzicianul american Robert James Waller (1939); actrița română Valeria Seciu (1939); actriţa și regizoarea franceză de origine marocană Nathalie Delon (1941); producătorul maghiaro-american de film Andrew [Andy] G. Vajna (1944); actorul, compozitorul și cantautorul român Tudor Gheorghe (1945); actrița română Adina Popescu (1947); pictorul român Constantin Daradici (1948); economistul român Mugur Isărescu, actual guvernator al BNR (1949); cântărețul, compozitorul şi chitaristul american Tommy Bolin, fost membru al trupei britanice de rock „Deep Purple” (1951); actorul, regizorul, scenaristul, scriitorul, graficianul, pictorul şi caricaturistul român Horațiu Mălăiele (1952) și șahistul român Liviu-Dieter Nisipeanu (1976).
– În 1 august au murit: generalul și politicianul roman Marcus Antonius (30 î.Hr.); bancherul italian Cosimo Medici, conducătorul de facto al Florenței (1464); scriitorul german Heinrich Laube (1884); fizicianul și inventatorul galez Sir William Robert Grove (1896); arhitectul român Horia Creangă (1943); scriitorul francez Jean Prévost (1944); biochimistul german Otto Heinrich Warburg, laureat Nobel (1970); compozitorul italian Gian Francesco Malipiero (1973); actrița americană de origine poloneză Pola Negri (1987); pianistul şi compozitorul englez John Ogdon (1989); pictorul francez Alfred Manessier (1993); chimistul elveţian de origine poloneză Tadeus Reichstein, laureat Nobel (1996); episcopul catolic Pierre Claverie, de Oran – Algeria (1996); pianistul rus Sviatoslav Richter (1997); scriitorul britanic Nirad C. Chaudhuri, de origine din Bengal (1999); cascadorul și actorul român de origine maghiară Szobi Cséh – Cséh Szabolcs Imre (2014); compozitoarea română, pianista, dirijoarea și muzicologul Ana-Maria Avram (2017); actriţa și cântăreața americană Mary Carlisle (2018); prozatorul, poetul, publicistul, dramaturgul, regizorul de teatru, film şi televiziune și redactorul de radio Dumitru [Puşi] Dinulescu, fost redactor şi regizor la Televiziunea Română (2019);
regizorul american Donn Alan Pennebaker, realizator de filme documentare (2019); editoarea română și istoricul literar Gabriela Omăt (2019); actorul american Wilford Brimley (2020); jurnalistul, poetul şi romancierul român Eugen Hruşcă, fost corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă „Agerpres” (2020); actorul american Reni Santoni (2020) și pictorul și fotograful român Emil Ciocoiu (2020).
Septimiu Cioloboc
