Oameni & Fapte – 1 decembrie

– Este cea de-a 335-a zi a lui 2021. Au mai rămas 30 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:45 şi va apune la ora 16:36.

– Este „Ziua Naţională a României”. Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, decreta Unirea acestor români şi a teritoriilor locuite de ei cu România. 1 Decembrie a fost sărbătorită ca „Zi Naţională a României” pentru prima dată în 1990, pe baza Legii adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

– Astăzi se celebrează „Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA” („World AIDS Day”), marcată la iniţiativa participanţilor la Conferinţa mondială privind SIDA, desfăşurată la Londra, în 1988. NOTĂ: În iunie 1981 cercetătorii americani raportau primul pacient cu Sindromul Imunodeficienţei dobândite (SIDA), iar în câţiva ani, epidemia SIDA s-a răspândit în toată lumea.

– La 1 decembrie 1544 cărturarul transilvănean Ioan Honterus a deschis, la Braşov, primul liceu în care învăţământul se baza pe principii umaniste, iar în 1800 Washington (fondat în 1791) a devenit capitala SUA, fiind pentru prima dată în istorie când un oraş a fost înălţat cu destinaţia expresă de a fi capitală. În 1 decembrie 1835 scriitorul danez Hans Christian Andersen publica primul fascicul al „Poveştilor” sale pentru copii, care vor deveni nemuritoare, iar în 1864 a apărut, în „Monitorul Oficial al României”, Decretul privind înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni.

– La 1 decembrie 1878 a fost instalată prima linie telefonică la Casa Albă, iar în 1879 s-a inaugurat învățământul medical superior ieșean, când profesorul de chirurgie Leon Sculy ținea cursul inaugural (de anatomie) al Facultății de Medicină din Iași. În 1896 s-a inaugurat clădirea Teatrului Naţional din Iași, proiectată de celebrii arhitecţi vienezi Fellner şi Helmer, angajaţi de primarul Vasile Pogor; pe 1 decembrie 1906 s-a inaugurat, la Paris, prima clădire din lume pentru cinematograf – „Cinéma Omnia Pathé”, iar la 1 decembrie 1908 prozatorul și dramaturgul român Liviu Rebreanu a debutat în literatură cu schiţa „Codrea” („Glasul inimii”), apărută în revista „Luceafărul”.

– În 1912 avea loc Adunarea de constituire a Federaţiei Societăţilor Sportive din România – FSSR – devenită, din 1929, Uniunea Federaţiilor de Sport din România – UFSR, primul organ central al întregii mişcări sportive. Cel dintâi preşedinte al forului a fost ales regele Ferdinand I al României.

– La 1 decembrie 1916, în Primul Război Mondial, s-a instalat administraţia militară germană la București (Militär-Verwaltung in Rumänien), valoarea totală a pagubelor provocate de ocupaţie ridicându-se, în noiembrie 1918, la aproape 18 miliarde lei aur. În 1917 s-a înfiinţat „Agenţia Telegrafică din Petrograd”, agenţie rusă care a purtat apoi numele de TASS şi care în prezent se cheamă ITAR-TASS. În 1918 Serbia, Muntenegru, Macedonia, Slovenia, Croaţia, Dalmaţia, Voivodina şi Bosnia Herţegovina s-au unit în „Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor”, iar în 1919 s-a format guvernul de „bloc parlamentar” condus de Alexandru Vaida Voievod, primul guvern de coaliţie din istoria interbelică a României, grupând reprezentanţi ai partidelor din vechea Românie şi ai noilor provincii româneşti unite cu Ţara.

– În 1920 Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Reginei Maria a României Castelul Bran, ca semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar în 1922 şi-a început activitatea Uniunea Internaţională a Căilor Ferate, cu sediul la Paris. În anul 1936 a fost inaugurat Arcul de Triumf din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea al României şi a reginei Maria, iar în 1948 autoritățile comuniste de la București au dispus, printr-un decret, desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică).

– La 1 decembrie 1949 se înfiinţa Orchestra Populară Radio, alcătuită iniţial dintr-un număr de 12 membri, selectaţi dintre cei mai valoroşi instrumentişti din întreaga Românie, iar în 1953 negresa Rosa Parks era arestată în oraşul american Montgomery (statul Alabama), pentru că a refuzat să cedeze locul în autobuz unui călător alb! La data de 1 decembrie 1959 s-a semnat Tratatul Antarcticii, prin care s-a interzis efectuarea de teste militare în Antartica, iar în 1990 s-a încheiat operaţiunea de săpare a tunelului între Marea Britanie şi Europa, unind astfel pentru prima dată continentul de insulele britanice.

– În 1991 a avut loc referendumul din Ucraina, care a aprobat Declaraţia de independenţă faţă de URSS (din 24 august 1991), iar la 1 decembrie 1995 a emis, pentru prima dată în România, postul privat de televiziune „Pro TV”. În 1997 s-a înființat Teatrul LUNI din București, primul teatru independent din România postdecembristă, iar la 1 decembrie 2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, act menit să reformeze instituţiile Uniunii Europene.

– La 1 decembrie 2010 s-a creat, în Siberia, prima bancă internaţională de combustibil nuclear, într-un acord semnat de Rusia şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), iar în 2011, de Ziua Naţională a României, Societatea Română de Radiodifuziune relansa, oficial, postul Radio Chişinău din Republica Moldova.

– În 2016 tradiția românească a țesutului covoarelor (scoarțelor) populare a fost înscrisă de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanității. România are înscrise șapte obiceiuri tradiționale pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: Ritualul Călușului (2008), Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Feciorescul de Ticuș (2015), Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete (2016) și Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017). La 1 decembrie 2019 Comisia Europeană condusă de politiciana germană Ursula von der Leyen şi-a început mandatul de cinci ani, iar în 2021 Indonezia preia de la Italia preşedinţia anuală a G20.

– La 1 decembrie s-au născut: compozitorul şi dirijorul german de origine cehă Franz Xaver Richter (1709); sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet (1716); compozitorul italian Giuseppe Sarti (1729); chimistul german Martin Heinrich Klaproth, care a descoperit elementele chimice zirconiu, uraniu, crom, titan şi cerium (1743); artista franceză Marie Tussaud, fondatoarea celebrului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra (1761); matematicianul rus Nicolai I. Lobacevski, inventator al geometriei neeuclidiene (1792); fizicianul şi fostul preşedinte polonez Ignacy Mościcki, inventator al condensatorului electric (1867); actorul român Ion [Iancu] Brezeanu (1869); poetul, prozatorul, dramaturgul și istoricul rus Valeri Iakovlevici Briusov (1873); matematiciana română Vera Myller, prima femeie profesor universitar din țara noastră (1880); lingvistul, istoricul literar şi folcloristul român Giorge Pascu (1882); prozatorul, gazetarul și publicistul român Cezar Petrescu (1892); prozatorul român Ieronim Şerbu (1911); dirijorul român de cor Ion Vanica, fondatorul Corului de copii al Radiodifuziunii Române (1917); poeta şi prozatoarea română Ludmila Ghiţescu (1918); biochimistul american Martin Rodbell, laureat Nobel (1925); teologul ortodox român, filosoful, matematicianul și profesorul Andrei Scrima – cu numele de autor André Scrima (1925); compozitorul român de muzică uşoară Radu Şerban (1927); profesor dr. Ioan-Alexandru Oproiu, fost preşedinte de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie (1930); contrabasistul, pianistul și compozitorul român de jazz Johnny Răducanu, supranumit „Mr. Jazz of Romania” (1931); balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (1933); actorul, scenaristul şi scriitorul român Ştefan Radof (1934); cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (1934); poeta română Florenţa Albu (1934); prozatorul, poetul, dramaturgul, ziaristul și profesorul român Platon Pardău (1934); scenaristul, regizorul, actorul de film și scriitorul american Woody Allen (1935); actorul român Valeriu [Doru] Popescu (1938); fizicianul, inginerul, inventatorul și antreprenorul italian-american Federico Faggin (1941); scriitorul francez Daniel Pennac (1944); actriţa de film, comediana şi cântăreaţa americană Bette Midler (1945); fostul handbalist român Ghiţă Licu, campion mondial şi medaliat olimpic (1945) şi soprana și profesoara română Leontina Văduva (1960).

– La 1 decembrie au murit: sculptorul florentin Lorenzo Ghiberti (1455); scriitorul austriac Abraham a Sancta Clara (1709); militarul şi geodezul britanic George Everest, al cărui nume a fost dat celui mai înalt vârf de pe Pământ, Masivul Chomolungma din Munţii Himalaya (1866); prozatorul şi criticul literar român Mihail Chirnoagă (1948); compozitorul, profesorul şi dirijorul român Ion Vasilescu (1960); filosoful francez, psihologul, neuropsihiatrul, omul politic şi pedagogul Henri Wallon, specialist în psihologia infantilă (1962); compozitorul, dirijorul, baritonul şi regizorul român de operă Nicolae Bretan (1968); omul politic și premierul israelian David Ben Gurion, unul dintre întemeietorii statului Israel (1973); dirijorul, compozitorul şi profesorul român Mihail Bârcă (1975); istoricul şi politicianul comunist român Petre Constantinescu-Iaşi (1977); logicianul, filosoful, esteticianul, criticul muzical şi profesorul român Petre Botezatu (1981); istoricul literar, editorul şi traducătorul român Ion Roman (1989); economistul american George Joseph Stigler, laureat Nobel (1991); compozitorul, muzicologul şi profesorul român Mircea Chiriac (1994); poetul, traducătorul şi publicistul român de naționalitate maghiară Méliusz József (1995); muzicianul francez de jazz Stéphane Grappelli (1997); antropologul, medicul şi biologul român Ştefan-Marius Milcu, creator al endocrinologiei moderne în România şi pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie (1997); publicistul român Florin Gabriel Mărculescu (2000); actrița franceză Claude Jade (2006); pictorul român Petre Achiţenie (2006); kaiacistul român Aurel Vernescu, triplu medaliat olimpic (2008); scriitoarea germană Christa Wolf (2011); regizorul de film şi scenaristul român Andrei Blaier (2011); istoricul literar român Leon Volovici (2011); cineastul român Dumitru Călugăru (2012); producătorul, regizorul de film, scenaristul, scriitorul şi publicistul român Eugen Mandric (2012); actorul britanic-australian și regizorul de film Hugh Keays-Byrne (2020) și istoricul culturii, filologul, editorul şi bibliograful român Gabriel Ștrempel (2020).

Septimiu Cioloboc