Oameni & Fapte – 1 februarie

– Astăzi, în România, este sărbătorită „Ziua Intendenţei Militare”, deoarece la 1 februarie 1861 s-a înfiinţat corpul ofiţerilor de intendenţă militară, condus de intendentul general al Armatei şi subordonat Ministerului de Război.

– Pe 1 februarie 1600 domnitorul român Mihai Viteazul semna „Tratatul de închinare și credință” față de Rudolf al II-lea, împărat al Germaniei și rege al Poloniei și Ungariei. În schimbul recunoașterii suveranității sale, Rudolf al II-lea a făgăduit ajutor și a garantat domnia ereditară a lui Mihai Viteazul, în linie bărbătească. În 1789 George Washington a fost ales primul președinte al Statelor Unite ale Americii, iar la 1 februarie 1814 vulcanul Mayon, din Filipine, a erupt, provocând moartea a circa 1.200 de oameni.

– În 1823 vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un memoriu, pentru prima dată în politica Ţărilor Române, termenul de „conservator”, desemnând astfel tendinţele marilor boieri de a păstra vechile stări de lucruri. La 1 februarie 1847 s-a inaugurat Teatrul de la Copou din Iaşi, iar în anul 1861 începeau să funcționeze, la București, mici ateliere pentru fabricarea muniţiilor şi materialelor de artilerie, care vor forma Arsenalul Armatei.

– Pe 1 februarie 1880 Ion Luca Caragiale publica, în „Convorbiri literare”, farsa într-un act „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, iar în anul 1884 a fost publicată prima ediţie a „Oxford English Dictionary”, care oferea toate definiţiile imaginabile în contexte diferite pentru limba engleză şi cuprindea mai mult de 100.000 de intrări. În prezent conţine circa 600.000 de cuvinte, fiind astfel cel mai lung dicţionar oficial, fapt notat în „Cartea Recordurilor”.

– În ziua de 1 februarie 1896 avea loc, la Teatrul Regio din Torino, premiera mondială a operei „Boema”, de Giacomo Puccini, iar în anul 1905 a apărut, la București, revista lunară „Viața nouă”, sub direcţia lui Ovid Densusianu, publicaţie care a devenit principalul organ de presă al mișcării simboliste din România. Pe 1 februarie 1912 apărea, la Iași, revista „Însemnări literare”, condusă de Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu, iar în anul 1914 intra în funcțiune cea dintâi instalație centralizată feroviară din România, pe linia București-Ploiești.

– La 1 februarie 1919 Edith Hyde Robbins primea un măr de aur ca premiu pentru că a fost desemnată prima „Miss America”, într-o gală care a avut loc la „Hotel Des Artistes” din cartierul newyorkez Manhattan. În anul 1920 s-a înființat Institutul de Istorie Națională din Cluj-Napoca, iar pe 1 februarie 1946 Ungaria s-a proclamat republică.

– Pe 1 februarie 1974 sportivul român Ilie Năstase era declarat cel mai bun tenismen al anului 1973, fiind distins, la New York, cu „Racheta de aur”.
În 1979 ayatolahul Khomeini s-a întors la Teheran, capitala Iran-ului, după 15 ani de exil. La 1 aprilie acelaşi an, liderul religios şiit va proclama Iranul republică islamică.

– În ziua de 1 februarie 1990 filosoful român Gabriel Liiceanu a înființat, la București, Editura „Humanitas”, iar în 1991 România a obținut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei, urmând ca, la 7 octombrie 1993, să aibă loc ceremonia de aderare ca membru cu drepturi depline. În anul 1996 Partidul „Alternativa României”, condus de Varujan Vosganian, s-a lansat în viața politică, devenind, din 1999, „Uniunea Forțelor de Dreapta”. La data de 1 februarie 1998 a intrat în vigoare Convenția europeană pentru protecția minorităților naționale, iar în 2003 naveta spaţială americană „Columbia” s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă, la altidudinea de 63 de kilometri, deasupra statului Texas. Și-au pierdut viața şapte astronauți, dintre care şase americani și unul israelian.

– La 1 februarie s-au născut: exploratorul olandez Jacob Roggeveen (1659); compozitorul italian Francesco Maria Veracini (1690); compozitorul suedez Johan Agrell (1701); scriitorul și politicianul român Nicolae Gane (1838); pictorul român Sava Henția (1848); filologul german Gustav Weigand (1860); pictorul român Ștefan Luchian (1868); scriitorul rus Evgheni Zamiatin (1884); pictorul român Lucian Grigorescu (1894); regizorul și producătorul irlandezo-american de film John Ford (1894); actorul american Clark Gable (1901); fizicianul italian Emilio Gino Segrè, laureat Nobel (1905); soprana italiană Renata Tebaldi (1922); dramaturgul român Octavian Sava, realizator de televiziune şi autor de texte umoristice (1928); omul politic sovietic Boris Elțîn, preşedinte al URSS (1931); scriitorul român Nicolae Breban (1934); sculptorul român Constantin Popovici (1938); istoricul român Lucian Boia (1944); poetul, scenaristul și prozatorul român Petru Popescu (1944); cântăreața română Aquilina Severin (1946); cântăreaţa americană Lisa Marie Presley, fiica lui Elvis Presley (1968); interpreta română de muzică ușoară „Nico” Nicoleta Matei (1970); muzicianul şi constructorul olandez de instrumente muzicale Yuri Landman (1973) şi actorul american de film Brandon Lee, fiul lui Bruce Lee (1965).

– În ziua de 1 februarie au murit: scriitoarea britanică Mary Shelley (1851); matematicianul și fizicianul irlandez George Stokes (1903); pictorul olandez Piet Mondrian (1944); eseistul și istoricul de artă olandez Johan Huizinga (1945); prozatorul, eseistul, dramaturgul și traducătorul român N. D. Cocea (1949); generalul german nazist Friedrich Paulus (1957); fizicianul american Clinton Joseph Davisson, laureat al premiului Nobel (1958); actorul american Buster Keaton (1966); botanista română Alice Săvulescu (1970); fizicianul german Werner Heisenberg, laureat Nobel (1976); prozatorul român Radu Petrescu (1982), sociologul și politiciana suedeză Alva Myrdal, laureată Nobel (1986); poeta poloneză Wisława Szymborska, laureată Nobel (2012); jucătorul și antrenorul spaniol de fotbal Luis Aragonés (2014); actorul austriac Maximilian Schell (2014) şi pianistul italo-francez Aldo Ciccolini (2015).

Septimiu Cioloboc