Oameni & Fapte – 1 iulie

– Este cea de-a 182-a zi a lui 2022. Au rămas 183 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:33 şi va apune la ora 21:18.

– Astăzi, în România, se sărbătoreşte „Ziua Muzicilor Militare”, deoarece, după aplicarea Regulamentului Organic din 1 iulie 1831, în noile batalioane de „miliţii” ale Armatei permanente au intrat şi „ostaşii muzicanţi”. În lume este marcată „Ziua Internaţională a Muzicii Reggae”, celebrată din 1993. Muzica reggae a apărut în Trenchtown – cartier al orașului Kingston, capitala Jamaicăi – în anii ‘60 ai secolului XX. Muzicienii din Jamaica au combinat stiluri auzite la radio din SUA, ca R&B şi jazz, cu muzica tradiţională, ca mai apoi să devină reggae sub influenţa muzicii soul. Muzica reggae a început să fie ascultată pe plan internaţional în anii ‘70, datorită unor artişti ca Bob Marley, care a popularizat mişcarea Rastafari în lume.

– Marcăm și Ziua Naţională a Republicii Burundi (stat în care se aniversează proclamarea independenţei din 1962), Ziua Naţională a Canadei (unde se sărbătoreşte întemeierea Confederaţiei Canadiene din 1867), Ziua Naţională a Republicii Rwanda (ţară în care se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1962) şi Ziua Naţională a Somaliei (unde s-a fondat republica, în 1960).

– La 1 iulie 1770 cometa Lexell trecea la numai 2,2 milioane de kilometri de Pământ, cel mai aproape dintre toate cometele observate de-a lungul istoriei.
În anul 1822 s-a pus capăt regimului fanariot din România, prin restabilirea domniilor pământene: Poarta Otomană i-a numit pe Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova şi pe Grigore Dimitrie Ghica (în Ţara Românească.

– În 1831, la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti, a fost înfiinţată prima bibliotecă publică naţională din România: Biblioteca Publică a Colegiului „Sfântul Sava”, potrivit Revistei Biblioteca Bucureştilor. Inaugurarea oficială a avut loc la 8 iunie 1838.

– Pe 1 iulie 1861 a apărut, la Roma, ziarul „L’Osservatore Romano”, ca răspuns la nevoia de a apăra poziţia Sfântului Scaun, într-un moment în care statele papale au pierdut foarte mult din puterea lor temporală. Astăzi, „L’Osservatore Romano” este jurnalul oficial al Vaticanului, publicând documentele oficiale ale Sfântului Scaun, toate activităţile publice ale Papei şi editoriale scrise de membri importanţi ai Bisericii Catolice.

– La 1 iulie 1866 s-a promulgat prima Constituţie a României, redactată după modelul celei belgiene din 1835 – atunci cea mai avansată pe plan european, iar în 1878 s-a încheiat Congresul de la Berlin, convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano și care a recunoscut independenţa României şi drepturile sale asupra Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia să accepte încorporarea sudului Basarabiei în Imperiul Ţarist.

– Tot în 1878 ministerul român al Afacerilor Străine trimitea o Notă circulară către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Belgrad și Sankt-Petersburg, prin care diplomaţii români erau chemaţi să solicite guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti din capitalele menţionate.

– La 1 iulie 1880 începea să funcţioneze Banca Naţională a României, iar în 1881 apărea, la Iaşi, publicaţia „Contemporanul”, revistă politică, culturală, ştiinţifică şi literară, sub conducerea lui Ioan Nădejde şi apoi a lui Vasile Gh. Morţun, avându-l ca mentor pe Constantin Dobrogeanu-Gherea. În 1882 ţara noastră a răscumpărat calea ferată Cernavodă – Constanţa şi portul Constanţa de la o companie engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857, iar la data de 1 iulie 1902 a apărut, la Budapesta, revista pentru cultură, literatură şi artă „Luceafărul”, animată de tinerii Alexandru Ciura, Octavian C. Tăslăoanu și Octavian Goga. Revista va apărea şi la Sibiu şi Bucureşti.

– Pe 1 iulie 1903 a început prima ediție a Turului Franței la ciclism; în 1920 s-a înființat, la Sibiu, Școala militară de ofițeri activi de infanterie, azi Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, iar la 1 iulie 1921 s-a înființat la Shanghai, Partidul Comunist Chinez. În 1 iulie 1929 a apărut Legea privind crearea Regiei Autonome a CFR, ce urma să ia în exploatare şi în administrare toate căile ferate din ţara noastră, iar în 1935 s-a înfiinţat Academia de Medicină din România (astăzi Academia de Ştiinţe Medicale).

– La 1 iulie 1944 a început Conferinţa de la Bretton Woods (din SUA), unde s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) precum şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca Mondială), iar în 1946 s-a fondat „Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti”, devenit, din 1990, „Teatrul Odeon” din Bucureşti.

– În 1 iunie 1956 Muzeul Naţional de Antichităţi al Academiei Române s-a transformat în Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, care avea drept foruri tutelare Universitatea din Bucureşti şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice.

– În 1964 s-a înfiinţat studioul cinematografic „Animafilm – Bucureşti”, specializat în producerea de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. La 1 iulie 1968 s-a deschis spre semnare Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (NPT), iar în 1990 intra în vigoare Tratatul de stat privind uniunea economică, monetară şi socială dintre RFG şi RDG – practic reunificarea Germaniei, prin faptul că esticii acceptau marca germană ca monedă, unind astfel economiile Germaniilor de Est și Vest.

– În 1991 la Praga avea loc ultima întâlnire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, iar în 1993 intra în vigoare Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), care a înlocuit impozitul pe circulaţia mărfurilor din România. Fapta a generat creşterea indicelui preţurilor de consum, dar a avut efect stimulativ asupra investiţiilor şi exporturilor. În 1994 Parlamentul a adoptat Legea nr. 45 a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 172 din 7 iulie 1994.

– Pe 1 iulie 1996 a intrat în vigoare legea care garantează dreptul la eutanasie în teritoriul de nord al Australiei, prima lege de acest fel din lume, iar în anul 1997 colonia britanică Hong Kong a revenit oficial sub suveranitatea Chinei, ca regiune administrativă cu statut special. La 1 iulie 1999 a fost înfiinţată Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) – serviciul de spionaj al Armatei Române, iar în 2000 s-a dat în folosinţă podul Øresund, ce leagă Suedia de Danemarca, lung de peste 16 kilometri şi care reprezintă o dublă legătură (de cale ferată şi autostradă) între cele două ţări. Tot la 1 iulie 2000 România devenea membru al Comisiei Europene pentru Turism, organizaţie ce are drept scop promovarea Europei ca destinaţie turistică pe pieţele de pe alte continente.

– În 2002 a intrat în vigoare Statutul de la Roma (adoptat în 1998) al Curţii Penale Internaţionale (CPI), fiind creat astfel primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea actelor de genocid, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război. La 1 iulie 2005 a avut loc, în România, denominarea monedei naţionale, astfel că 10.000 lei vechi au devenit 1 leu nou, iar în 2007 a debutat, on line, postul de Radio România Muzical.

– În 2013 Croaţia a aderat la Uniunea Europeană, fiind cea de-a 28-a ţară componentă a blocului comunitar, iar la 1 iulie 2018 gangsterul francez Rédoine Faïd (condamnat la 25 de ani de temniță, pentru un jaf armat eșuat, în timpul căruia un polițist a fost ucis), a evadat din închisoarea Réau (departamentul Seine-et-Marne) din Franța, după ce trei complici înarmați au aterizat cu elicopterul în curtea penitenciarului. Este a doua evadare a lui Faid, care în 2013 a evadat după ce a luat ostatici patru gardieni, pe care i-a folosit drept scut uman.

– La 1 iulie 2022 Cehia preia, de la Franța, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar Bulgaria preia, de la Azerbaidjan, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).

– La 1 iulie s-au născut: matematicianul și filosoful german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646); compozitorul şi organistul ceh Bohuslav Černohorský (1742); matematicianul francez Jean-Victor Poncelet (1788); scriitoarea franceză George Sand (1804); episcopul român Nifon Niculescu al Dunării de Jos (1858); aviatorul şi constructorul francez de avioane Louis Blériot (1872); lingvistul şi filologul francez Mario Roques, specialist în limba şi literatura română (1875); liderul francez de sindicat Léon Jouhaux, laureat Nobel pentru Pace (1879); istoricul literar italian și profesorul Ramiro Ortiz (1879); compozitorul şi pianistul afro-american Thomas A. Dorsey, considerat „părintele muzicii gospel” (1899); juristul, filosoful și politicianul grec Konstantinos Tsatos, fost preşedinte al Greciei (1899); actorul şi regizorul american de film de origine britanică Charles Laughton (1899); regizorul american de film William Wyler (1902); afacerista americană Estée Lauder, fondatoarea firmei de cosmetice care îi poartă numele (1906); cântărețul român de muzică populară și romanțe Alexandru Grozuță (1907); actrița americană de film Olivia de Havilland (1916); actriţa americană Florence Stanley (1924); criticul literar, poetul şi prozatorul român Ion Maxim (1925); scriitorul şi diplomatul francez François-Régis Bastide (1926); inginerul constructor român, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (1926); compozitorul german Hans Werner Henze (1926); economistul american Robert William Fogel, laureat Nobel (1926); regizorul român Octavian Fulger (1928); scriitorul român Costache Olăreanu (1929); biologul american Gerald [Maurice] Edelman, laureat Nobel (1929); actriţa franceză de film Leslie Caron (1931); graficianul și profesorul român Sergiu-August Georgescu (1931); medicul şi psihiatrul ceh Stanislav Grof, unul dintre fondatorii psihologiei transpersonale (1931); medicul neurochirurg român Leon Dănăilă, renumit în Europa (1933); regizorul, producătorul şi actorul american de film Sydney Pollack (1934); regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul francez de film Claude Berri (1934); actorul britanic, culturistul și halterofilul David Prowse, devenit faimos ca omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (1935); scriitorul şi publicistul român Olimpian Ungherea (1937); scriitorul rus, satiristul, dramaturgul, scenaristul și autorul de cărți pentru copii Aleksandr Kurliandsky, creator al celebrului serial de desene animate „Nu, Pogodi” (1938); medicul român Nicolae Ghilezan, specialist în oncologia clinică şi tratamentul multidisciplinar al cancerului (1938); actriţa americană de film, scenarista, compozitoarea şi producătoarea Karen Black (1939); farmacologul american Alfred G. Gilman, laureat Nobel (1941); poetul, criticul şi istoricul literar, publicistul, traducătorul și profesorul român Ion V. Pop (1941); cântăreţul şi compozitorul american de muzică gospel Andraé Crouch (1942); artista decoratoare română Şerbana Drăgoescu, specializată în tapiserie (1943); poetul, prozatorul şi traducătorul român Dan Verona, realizator de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (1947); politicianul român Valeriu Tabără, fost ministru al agriculturii (1948); fostul actor român Dragoș Pâslaru, azi ieromonahul Valerian, unul dintre cei mai căutați duhovnici din zona Olteniei (1951); bateristul de jazz funk, percuționistul, producătorul muzical și compozitorul american Leon „Ndugu” Chancler (1952); bas-baritonul român Sever Barnea (1960); prozatorul, criticul literar, eseistul și jurnalistul român Radu Ciobotea (1960); Lady Diana, prințesă de Wales (1961); atletul american Carl Lewis, multiplu campion olimpic şi mondial la săritura în lungime (1961); manechinul și actrița canadiano-americană de film Pamela Anderson (1967); fotbalistul olandez Patrick Kluivert (1976); actrița americană Liv Tyler, fiica lui Steven Tyler, solistul formației de muzică rock „Aerosmith” (1977); Răzvan Burleanu, preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (1984); fotomodelul și actrița britanică Arabella S. Ruby (1987) și pilotul australian de automobilism Formula 1 Daniel Ricciardo (1989).

– La 1 iulie au murit: Petru Șchiopul, domnitor al Moldovei (1594); compozitorul şi organistul Wilhelm Friedemann Bach, fiul compozitorului german Johann Sebastian Bach (1784); publicistul şi traducătorul român Simeon Marcovici (1877); omul politic, avocatul, publicistul și istoricul român Mihail Kogălniceanu, premier al României (1891); scriitoarea americană Harriet Beecher Stowe, autoarea romanului „Coliba unchiului Tom” (1896); balerinul şi coregraful francez Marius Petipa, stabilit în Rusia și unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (1910); compozitorul şi pianistul francez Erik Satie (1925); arhitectul şi urbanistul finlandez Eliel Saarinen (1950); antologatorul, editorul, eseistul, publicistul, poetul şi profesorul român Alexandru Muşina (1954); chimistul, filantropul şi colecţionarul britanic de artă Harry Nicholls Holmes, care a cristalizat vitamina A (1958); scriitorul francez Louis-Ferdinand Céline (1961); botanistul și profesorul român Ion Grinţescu (1963); dirijorul francez Pierre Monteux, devenit cetăţean american (1964); fizicianul, matematicianul și profesorul australian-britanic Sir William Lawrence Bragg, laureat al Premiului Nobel (1971); istoricul literar şi comparatistul român Basil Munteanu (1972); omul de stat argentinian Juan Domingo Perón, de două ori președinte al Argentinei (1974); arhitectul modernist și designerul germano-american Marcel Lajos Breuer (1981); economistul și profesorul român Victor Jinga, deținut politic (1990); actriţa americană Margaux Hemingway, nepoata scriitorului american Ernest Hemingway (1996); actorul american de film și cântărețul Robert Mitchum (1997); istoricul şi arheologul român Dumitru Berciu (1998); cântăreţul şi actor american de origine croată Guy Mitchell (1999); regizorul şi producătorul american de film de origine canadiană Edward Dmytryk (1999); actorul american de film Walter Matthau (2000); fizicianul rus Nikolai Basov, laureat al Premiului Nobel (2001); pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (2001); fizicianul sovietic Nikolai Ghenadievici Basov, laureat Nobel (2001); medicul chirurg român Pius Brânzeu (2002); actorul şi regizorul american de film Marlon Brando (2004); eseista, prozatoarea, criticul literar şi traducătoarea română Georgeta Horodincă (2006); instrumentistul englez Mel Galley, chitarist al trupei britanice de heavy metal „Whitesnake” (2008); actorul american de film şi de televiziune, de origine sârbo-cehă, Karl Malden (2009); soprana americană Evelyn Lear (2012); geologul român Radu Alexandru Dimitrescu (2013); actorul român Matei Alexandru (2014); scriitorul, criticul literar, eseistul, esteticianul, filosoful, profesorul şi traducătorul român Ion Ianoşi (2016); poetul, eseistul, criticul de artă și traducătorul francez Yves Bonnefoy (2016); balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, precum „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (2018) și publicistul, scriitorul, traducătorul, muzeograful și cercetătorul român Eugen Dimitriu (2020).

Septimiu Cioloboc