Oameni & Fapte – 1 iunie

– Este cea de-a 152-a zi a lui 2021. Au rămas 213 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:32 şi va apune la ora 21:07.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor”. Pentru prima oară „Ziua Copilului” a fost menţionată în august 1925, la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor de la Geneva (Elveţia), unde 54 de reprezentanţi din diferite ţări adoptau Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Tot la Geneva a fost sărbătorită pentru prima dată, în octombrie 1953, când circa 30 de state alegeau marcarea ei pe 1 iunie. Ziua este sărbătorită, în prezent în întreaga lume, dar în zile diferite: în ţările fost comuniste – la data de 1 iunie, în Japonia – la 5 mai, în Germania – la 1 iunie şi 20 sepembrie, în India – pe 14 noiembrie, în Turcia – la 23 aprilie, etc.

– Este şi „Ziua Mondială a Laptelui”, marcată la nivel mondial din 2001, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) şi „Ziua Mondială a Părinţilor”, proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2012, prin Rezoluţia 66/292, pentru exprimarea preţuirii deosebite faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiul acestora, pe tot parcursul vieţii. Există şi state care aniversează sărbătoarea la alte date: SUA (în a patra duminică din iulie), Coreea de Sud (la 8 mai) şi Filipine (în prima zi de luni din decembrie).

– Tot astăzi este Ziua Naţională a statului Samoa de Vest, insulă din sudul Pacificului, unde se sărbătoreşte independenţa din 1 ianuarie 1962, o zi care însă, din cauza condiţiilor climaterice, se sărbătoreşte pe 1 iunie.

– La 1 iunie1475 apărea prima atestare documentară a Craiovei, într-un hrisov dat de voievodul Laiotă Basarab, în care se amintea de jupan Neagoe de la Craiova. În anul 1829 a apărut, la Iaşi, gazeta politică şi literară „Albina Românească” – prima gazetă în limba română din Moldova.
Pe 1 iunie 1878 a început Congresul internaţional de la Berlin, convocat de marile puteri europene nemulţumite de prevederile Tratatului de Pace de la San Stefano, încheiat la terminarea războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. În Tratat se recunoştea independenţa României şi drepturile sale asupra Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor. Judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei erau încorporate iarăşi Rusiei, deşi Convenţia ruso-română din aprilie 1877 prevedea respectarea integrităţii teritoriale a României.

– În 1882 a fost inaugurat tunelul de cale ferată Saint-Gothard din Elveţia, primul dintre marile tuneluri feroviare care traversează Alpii, iar în 1901 a fost înfiinţată, la Bucureşti, Societatea corală „Carmen”, pentru răspândirea şi cultivarea muzicii în popor. În anul 1908 s-a înfiinţat Societatea anonimă pentru distribuirea produselor petroliere „Distribuţia”, care avea monopolul desfacerii în România a produselor, fiecare membru păstrându-şi, însă, deplina libertate atât în privinţa producţiei, cât şi a exportului. În 1914 a avut loc vizita oficială a țarului Rusiei, Nicolae al II-lea, la Constanța, iar în 1945 s-a înființat Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară.

– La 1 iunie 1946 mareşalul Ion Antonescu, conducător al statului român, a fost executat în închisoarea Jilava, iar în anul 1949 s-a inaugurat Teatrul de Vest din Reşiţa cu piesa „Cumpăna”, de Lucia Demetrius. În 1950 a fost inaugurat oficial Palatul Pionierilor de la Cotroceni, iar pe 1 iunie 1957 s-a inaugurat Muzeul Literaturii Române din Bucureşti. Tot atunci Televiziunea Română transmitea, de la „Teatrul Ţăndărică” din capitală, prima emisiune pentru copii. În 1972 s-a deschis, la Constanţa, cel dintâi delfinariu public din ţara noastră şi primul din sud-estul Europei la acea dată, iar în 1980 a avut loc, la Atlanta (statul american Georgia), cea dintâi transmisiune a postului de televiziune „CNN” („Cable News Network”), primul canal de televiziune destinat în exclusivitate ştirilor din întreaga lume, canal care emite 24 de ore din 24. În 1988 intra în vigoare Tratatul dintre SUA şi URSS cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune (INF), tratat încheiat la Washington, la data de 8 decembrie 1987 şi semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov.

– În 1992 Agenţia Naţională de Privatizare din România începea acţiunea de distribuire a carnetelor cu certificatele de proprietate către toţi românii, iar în 1993 s-a introdus, în România, taxa pe valoarea adăugată (TVA). În 1997, la ora 6:50, din Gara de Nord Bucureşti a plecat primul tren Inter City Express „Marea Neagră”, care asigura, pe perioada sezonului estival, de trei ori pe zi, legătura între București și Constanța. Odată cu darea lui în folosinţă s-au realizat și două premiere românești: apariția primului tren privat și depășirea plafonului de 100 km/h pentru o viteză comercială.

– La 1 iunie 1998 a fost înfiinţată, la Frankfurt (Germania), Banca Centrală Europeană (BCE), banca centrală a Uniunii Europene, cu funcţia de administrare a politicii monetare în ţările care folosesc euro ca monedă, iar în 2009 un avion „Airbus A 330”, al companiei „Air France”, a dispărut deasupra Oceanului Atlantic, faptă ce a dus la moartea a 228 de persoane. Cutia neagră a aeronavei a fost găsită după 23 de luni de căutări.

– În 1 iunie s-au născut: scriitorul şi diplomatul român Nicolae Milescu „Spătarul” (1636); fizicianul francez Nicolas Carnot (1796); compozitorul rus Mihail Glinka (1804); geologul francez René-Just Haüy, fondator al cristalografiei (1822); inginerul şi scriitorul român Gheorghe Lahovari (1838); juristul român, scriitorul, profesorul, gazetarul şi omul politic ţărănist Constantin G. Stere (1865); zoologul american Charles Benedict Davenport (1866); medicul, pedagogul și politiciana română Elena Alistar, luptătoare pentru cauza românismului în Basarabia (1873); filologul şi lingvistul român Constantin Lacea (1875); poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (1878); teologul român Teodor M. Popescu (1893); inginerul agronom român Amilcar P. Vasiliu (1900); inginerul britanic Sir Frank Whittle, autorul primului turboreactor (1907); editorul elveţian Louis Nagel, fondator al ghidurilor de călătorie „Nagel” (1908); chirurgul american Joseph Murray, specialist în chirurgia plastică și laureat Nobel (1919); actriţa americană de film, modelul, cântăreața și diva pop Marilyn Monroe, sex-simbolul anilor ‘50 ai secolului XX (1926); actorul, producător de televiziune şi cântăreţul american Andy Samuel Griffith (1926); muzicologul şi compozitorul român Petre Brâncuşi (1928); muzicologul şi criticul muzical român Vasile Tomescu (1929); dirijorul şi profesorul român de etnie germană Erich Bergel (1930); matematicianul român Petru Mocanu (1931); actorul, scriitorul şi cântăreţul american Pat Boone (1934); actorul american Morgan Freeman (1937); actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (1937); scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoarea romanului „Pasărea spin” (1937); actorul român de teatru Bogdan Mușatescu, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu (1941); actorul britanic de film şi televiziune Robert Powell (1944); matematicianul francez Haim Brézis (1944); mezzosoprana americană Frederica Von Stade (1945); violoncelistul român Alexandru Moroşanu (1948); chimistul român Ioan Silaghi-Dumitrescu (1950); compozitorul, chitaristul şi cântăreţul american Ronnie Dunn, care, cu Kix Brooks, a format renumitul duet country „Brooks&Dunn” (1953); scriitorul și publicistul român Mircea Cărtărescu (1956); poetul şi publicistul român Cristian Popescu (1959); actrița americană Jennifer Coolidge (1961); cântăreţul şi actorul australian Jason Donovan (1968); actrița americană Teri Polo (1969); cântăreaţa de muzică uşoară, prezentatoarea de radio și actrița română Monica Anghel (1971); actriţa şi fotomodelul german Heidi Klum (1973); cântăreaţa, producătoarea şi actriţa canadiană Alanis Morissette (1974) și actriţa şi comediana americană Amy Schumer (1981).

– La 1 iunie au murit: inventatorul francez Nicolas Appert, care a născocit metoda de păstrare a alimentelor în vid (1841); istoricul şi filologul român Ioan Bogdan (1919); istoricul britanic John Bury (1927); filologul şi istoricul sas transilvănean Gustav Oswald Kisch (1938); medicul psihiatru german Hans Berger, inventatorul electroencefalografului (1941); scriitorul englez Sir Hugh Walpole (1941); mareșalul şi politicianul român Ion Antonescu, şef al statului (executat în 1946); tenorul austriac Leo Slezak (1946); poetul şi gazetarul român Gavril Rotică (1952); scriitorul danez Martin Andersen-Nexø (1954); scriitorul britanic Sax Rohmer (1959); scriitoarea americană, nevăzătoare şi surdo-mută Helen Adams Keller (1968); publicistul, traducătorul şi diplomatul român Eugen Filotti (1975); chimistul român Coriolan Drăgulescu (1977); actorul român Constantin Neamţu-Ottonel (1982); scriitoarea germană Anna Seghers (1983); istoricul, criticul literar, jurnalistul şi omul politic român George Muntean (2004); fizicianul belgian de origine română Radu Constantin Bălescu (2006); designerul francez de modă Yves Saint-Laurent (2008); poetul şi eseistul rus Andrei Voznesensky (2010); jucătorul argentinian de golf Roberto de Vincenzo (2017); solista și textiera română Roxana Popescu (2018); pictorul și profesorul român Vasile Celmare (2019); filosoful și profesorul francez Michel Serres, istoric al științelor (2019) și pictorul, desenatorul, iconarul și profesorul român Mihai Vladimir Zamfirescu (2020).

Septimiu Cioloboc