Oameni & Fapte – 1 mai
Publicat de MIRELA ROTAR, 1 mai 2018, 06:30
– Este cea de-a 121-a zi a lui 2018. Au rămas 244 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:08 şi va apune la ora 20:31.
– Azi este „Ziua Internaţională a Muncii”, pentru că în anul 1889 Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai „Ziua Internaţională a Muncii”, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestări muncitoreşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoare a muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
– La 1 mai 305 d.Hr. împărații romani Dioclețian și Maximian renunțau la demnitatea de auguști, faptă ce a dus la sfârșitul primei tetrarhii, iar în 1359, Patriarhia din Constantinopol recunoştea Mitropolia Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș. În 1581 Sigismund Báthory era ales principe al Transilvaniei, iar la 1 mai 1707 Anglia s-a unit cu Scoţia şi tot atunci a fost adoptată titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii (care, din 1801, devenea Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).
– În 1786, la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro” (în 4 acte) de Wolfgang Amadeus Mozart, iar în anul 1821 turcii pătrundeau în Moldova (pe la Brăila) și în Țara Românească (pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet), pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. La 1 mai 1831 s-au înfiinţat, la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne), iar în 1 mai 1862 se înfiinţa, la Cernăuţi, „Reuniunea pentru Leptură”, care în 1865 avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, pentru a deveni, din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, nume sub care s-a reactivat în martie 1990.
– În 1865 intra în vigoare Codul Penal al României, aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar în anul 1885 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adus la cunoştinţă recunoaşterea autocefaliei BOR de către Patriarhia Constantinopolului. În 1899 compania farmaceutică „Bayer” a introdus aspirina în Germania, iar pe 1 mai 1918 s-a reglementat activitatea contrainformaţiilor militare în cadrul Armatei Române. În 1921 apărea, la Cluj, revista „Gândirea”, publicaţie de cultură tradiţionalistă, în jurul căreia s-a format curentul ideologic al gândirismului.
– În 1956 a fost înființat Institutul de Arheologie din București, iar din 1979 Groenlanda este provincie autonomă a Regatului Danemarcei. În 1990 se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu”, în cadrul Academiei Române, iar în 1991 intra în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre ţara noastră şi Comunitatea Economică Europeană (CEE), devenită ulterior Uniunea Europeană (UE).
– La 1 mai 1997 Partidul Laburist obținea cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani ai Marii Britanii, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair a fost învestit oficial de către regina Elisabeta a II-a cu formarea guvernului.
– În 1998 intra în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale, iar la 1 mai 1999 a fost înfiinţat postul „Radio Renașterea” al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Din anul 2002 a început să funcționeze, în România, Garda de Mediu, condusă de un comisar național, la nivelul țării, și de un comisar județean, la nivel de județ. Tot în 1 mai 2002, la Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, România câștiga 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat-o pe primul loc între cele 44 de țări. Printre premianți s-au numărat profesorii Universității Bioterra din București, care au cucerit o medalie de aur pentru „vodca ecologică” și una de argint pentru sucul fără conservanți, „Carotina”.
– În România a intrat în vigoare la 1 mai 2003 noul Cod Poştal Numeric, format din şase cifre, cu scopul de a scurta timpii de operare în serviciile poştale. Ca atare, codificarea a devenit detaliată până la nivel de stradă. În anul 2004 zece noi state europene (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria şi Malta) au devenit, oficial, membre ale Uniunii Europene, numărul statelor membre ridicându-se la 25.
– În 2007 începea, în România, aplicarea „Taxei verzi”, în valoare de 7 lei pentru orice produs electrocasnic (taxa de colectare sau reciclare), iar în anul 2010 s-a lansat pe scena politică românească Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), partid cu o orientare politică de centru-stânga, sub conducerea lui Marian Sârbu. În anul 2011, la Mănăstirea Lainici, s-a proclamat solemn canonizarea Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. La aceeaşi dată Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.
– La 1 mai s-au născut: poetul şi dramaturgul englez Joseph Addison (1672); ofiţerul şi omul de stat britanic de origine irlandeză Sir Arthur Wellesley, primul Duce de Wellington (1769); chimistul britanic Alexander William Williamson (1824); matematicianul elvețian Johann Jakob Balmer (1825); jurnalistul, avocatul, omul politic, romancierul şi dramaturgul brazilian José de Alencar (1829); biologul și histologul spaniol Santiago Ramón y Cajal, laureat Nobel (1852); lingvistul și filologul român Alexandru Philippide (1859); prozatorul român Nestor Urechia (1866); prozatorul şi dramaturgul român Nicolae I. Ottescu (1885); teologul greco-catolic şi istoricul român Zenovie Pâclişanu (1886); medicul şi anatomistul român Grigore T. Popa (1892); sociologul, psihologul, eseistul şi omul politic român Mihai Ralea (1896); pianistul, compozitorul şi dirijorul islandez Jon Leifs (1899); poetul român Paul Sterian (1904); regizorul, scenaristul şi producătorul american de film de origine germană Henry Koster (1905); actorul american de film Glenn Ford (1916); actrița franceză de film Danielle Darrieux (1917); scriitorul român Vladimir Colin (1921); romancierul american Joseph Heller (1923); criticul și istoricul literar, eseistul, esteticianul, filosoful şi traducătorul român Ion Ianoși (1928); solistul şi compozitorul american de muzică country Sonny James (1928); lingvistul şi profesorul român Theodor Hristea (1930); poetul şi prozatorul Miron Scorobete, redactor al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1933); cântăreaţa şi compozitoarea americană Judy Collins (1939); cântăreaţa americană Rita Coolidge, laureată cu Premii Grammy (1944); arbitrul român de fotbal Mircea Salomir (1945); regizorul chinez de film John Woo (1946); dirijorul şi compozitorul român Gheorghe Costin (1955) şi actrița română Maia Morgenstern (1962).
– La 1 mai au murit: exploratorul şi misionarul scoțian David Livingstone (1873); filosoful german Ludwig Büchner, adept al materialismului radical (1899); compozitorul, dirijorul şi violonistul italian Luigi Arditi (1903); compozitorul şi dirijorul ceh Antonín Dvořák (1904); anatomistul și embriologul german de origine elveţiană Wilhelm His (1904); chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (1934); ciclistul francez Henri Pélissier (1935); ministrul nazist cu propaganda Joseph Goebbels (sinucis în 1945); pictorul român Gheorghe Petrașcu (1949); compozitorul şi dirijorul rus de naționalitate armeană Aram Ilici Haciaturian (1978); pilotul brazilian de automobilism Formula 1 Ayrton Senna (1994); soprana română Steliana Calos (1997); actorul şi culturistul profesionist american Steve Reeves (2000); artista plastică română Eva Cerbu (2008); actorul şi culturistul profesionist american Steve Reeves, faimos în Italia anilor ‘60 (2000); actriţa americană Helen Wagner (2010) şi muzicianul şi chitaristul american de muzică rock Bruce Hampton (2017).
Septimiu Cioloboc
