Oameni & Fapte – 1 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 1 martie 2022, 06:00
– Este cea de-a 60-a zi a lui 2022. Au rămas 305 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:02 şi va apune la ora 18:07.
– În România marcăm „Ziua Mărţişorului”. Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit, bicolor, roşu şi alb, care simbolizează funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului. Mărţişorul se oferă de 1 martie, ca semn al sosirii primăverii, persoanelor de sex feminin. Este și „Ziua Automobiliştilor Militari”, deoarece la 1 martie 1917, prin decretul regelui Ferdinand I al României, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, prima unitate cu profil auto din Armata Română.
– În lume se marchează „Ziua Mondială a Protecţiei Civile”, declarată de către Organizaţia Internaţională a Protecţiei Civile. Data coincide cu cea a intrării în vigoare a Tratatului OIPC, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în martie 1972, cu sediul la Geneva. De asemenea, este „Ziua Internaţională «Zero Discriminare»”, marcată în fiecare an, începând din 2014, la iniţiativa directorului executiv al UNAIDS (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV / SIDA), Michel Sidibé. Această campanie se doreşte a fi un apel adresat oamenilor de pretutindeni de a promova şi sărbători diversitatea, toleranţa, incluziunea şi de a acţiona împreună pentru a pune capăt discriminării. Ca simbol al acestei zile a fost ales fluturele.
– Este și „Ziua Mondială a Imunității”, marcată la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății, din 2002. Scopul zilei este de a informa publicul cu privire la funcționarea și întărirea sistemului imunitar, dar și despre importanța deosebită a unui mod sănătos de viață. La începutul primăverii problemele asociate cu slăbirea funcțiilor sistemului imunitar sunt deosebit de pronunțate și în acest moment al anului este important să ne amintim cum poate fi susținut organismul.
– Este „Ziua Berii” în Islanda, precum şi „Ziua Bikini”, zi naţională de luptă pentru pace în Japonia. Ziua se marchează anual ca zi de protest faţă de armele atomice şi cu hidrogen, deoarece la 1 martie 1954, în zona atolului Bikini, din Pacificul de Sud, SUA au experimentat bomba cu hidrogen.
– La 1 martie 1562 peste 1.000 de hughenoți au fost masacrați de catolici în orașul francez Vassy, fapta marcând începutul războaielor religioase din Franţa. În 1565 a fost fondat unul dintre cele mai faimoase oraşe din lume, Rio de Janeiro. Golful în care este situat, Guanabara, a fost descoperit în ziua de 1 ianuarie 1502 de exploratorul portughez Gaspar de Lemos, care l-a numit „Rio”, crezând că era mai degrabă o gură de râu decât un golf. Orașul brazilian, numit iniţial Sfântul Sebastian Rio de Janeiro, a fost fondat la data de 1 martie 1565, în onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei.
– La 1 martie 1746 domnitorul român Constantin Mavrocordat, înaltul cler și boierii au hotărât eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorceau în țară. Liberi ca persoană, țăranii au rămas totuși dependenți economic de boieri, fiind obligați să presteze 12 zile de clacă în Țara Românească și 24 în Moldova. În anul 1815 Napoleon Bonaparte a evadat de pe insula Elba, iar la data de 1 martie 1867 apărea, la Iaşi, apoi la București, „Convorbiri literare”, revista Societăţii „Junimea”, una dintre cele mai importante publicaţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condusă iniţial de Iacob Negruzzi și ulterior de Titu Maiorescu. În anul 1872 a fost înfiinţat primul parc naţional din lume, „Yellowstone”, situat pe platoul cu acelaşi nume din nord-vestul Statelor Unite ale Americii.
– În 1 martie 1892 a apărut, la Fălticeni, revista de literatură şi tradiţii populare „Şezătoarea”, prima revistă românească de folclor, condusă de Arthur Gorovei, iar în 1896 savantul francez Henri Becquerel a descoperit radioactivitatea naturală. La 1 martie 1907 serviciul medical de urgenţă „Salvarea” şi-a început activitatea, la inițiativa doctorului Mina Minovici, fondatorul școlii române de medicină judiciară și fost director al primului Institut de Medicină Legală din România.
– În 1 martie 1922 s-a fondat Marea Lojă Feminină de Adopție Independentă de către Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, PR col. Ioan T. Ulic 33˚, care a acordat autonomie totală Lojilor Feminine de Adopţie. Astfel, Marea Lojă Feminină a României a devenit o organizaţie destinată exclusiv femeilor, fiind consemnată în istoria Masoneriei ca prima Mare Lojă Feminină autonomă din lume.
– În anul 1930 la Radiodifuziunea Română debuta emisiunea „Universitatea Radio”, iar pe 1 martie 1944, la Teatrul „Alhambra” din Bucureşti a avut loc premiera piesei „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. În 1948 a intrat în vigoare noua lege de organizare judecătorească, prin care era înfiinţată, în România, instituţia asesorilor populari. Aparatul judiciar intra, astfel, sub controlul complet al Partidului Comunist Român şi al Securităţii.
– La 1 martie 1949 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Teorie Literară şi Folclor, denumit din anul 1965, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”, iar în 1963 medicul american Thomas Starzl a efectuat, experimental, primul transplant de ficat, la Universitatea din Colorado. Valabilitatea acestei tehnici a fost demonstrată peste patru ani, în 1967, când doctorul Thomas Starzl a realizat, cu succes, cel dintâi transplant de ficat.
– La 1 martie 1997 s-a constituit Forţa de Reacţie Rapidă a Armatei Române, înscrisă în procesul modernizării armatei noastre în ton cu exigenţele integrării în structurile militare ale NATO. Structura îngloba, atunci, mari unităţi şi unităţi mecanizate de tancuri, paraşutişti, transmisiuni şi logistică.
– În 1998 „Titanic” a devenit primul film cu încasări de peste 1,8 miliarde de dolari în întreaga lume. În regia lui James Cameron şi avându-i în distribuţie pe actorii Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet, „Titanic” a reuşit să câștige în 1998, la cea de-a 70-a gală a Premiilor Oscar, 11 astfel de trofee din cele 14 nominalizări. Filmul „Titanic” şi-a păstrat acest titlu vreme de 12 ani, fiind detronat de următorul film al lui James Cameron – „Avatar”, care a depăşit, ca încasări, două miliarde de dolari.
– La 1 martie 1999 a intrat în vigoare Tratatul de Interzicere a Minelor Antipersonal, semnat la 5 decembrie 1997, la Ottawa (în Canada), iar în 2001 guvernul elvețian avea să interzică utilizarea în hrana animalelor a alimentelor conținând făină de carne și oase. Pe 1 martie 2001 regimul taliban din Afganistan dispunea deschiderea focului și aruncarea în aer a statuii lui Buddha de la Bamian, monument înscris pe lista UNESCO a patrimoniului universal.
– În 2002, coaliţia internaţională începea „Operațiunea Anaconda” în estul Afghanistanului, practic invazia acestei ţării, iar la 1 martie 2006 „Antena Satelor” a devenit post de radio cu acoperire naţională în țara noastră. Programul „Antena Satelor” al Radiodifuziunii Române a fost lansat la data de 25 decembrie 1991, fiind recepţionat, la început, în marile câmpii din sudul ţării şi în Dobrogea.
– În 2012 compania „RCS&RDS”, unul dintre cei mai mari operatori de televiziune de pe piaţa românească, a lansat canalul de televiziune de ştiri „Digi 24”, iar la 1 martie 2019 începea să emită, la Brașov, Radio România Braşov FM, cel mai nou post al Societăţii Române de Radiodifuziune, care emite și în prezent pe frecvenţa de 93,3 FM.
– La 1 martie s-au născut: pictorul italian Sandro Botticelli (1445); filosoful german Rudolph Goclenius (1547); poetul, prozatorul, dramaturgul şi inginerul român Gheorghe Asachi (1788); compozitorul și pianistul polonez Frederic Chopin (1810); medicul și politicianul român Nicolae Kretzulescu, premier al Principatelor Unite (1812); scriitorul român Ion Creangă (1837); soldatul român Constantin Țurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, erou al Războiului de Independenţă, participant la Al Doilea Război Balcanic, la Primul Război Mondial şi la campania din Ungaria (1854); biograful şi criticul literar britanic Giles Lytton Strachey (1880); pictorul, graficianul şi scriitorul austriac Oskar Kokoschka (1886); sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko (1888); dirijorul, pianistul și compozitorul american de origine greacă Dimitri Mitropoulos (1896); filosoful, pedagogul şi omul politic bulgar Sava Ţolov Ganovski (1897); istoricul și arheologul român Constantin Daicoviciu (1898); compozitorul american de jazz, trompetistul şi dirijorul Glenn Miller (1904); actorul britanic de film David Niven (1910); chimistul englez Archer Martin, laureat Nobel (1910); poetul american Robert Lowell, recompensat cu Premiul Pulitzer (1917); pictorul român Gheorghe Șaru (1920); poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (1921); actorul român Florin Blănărescu (1921); generalul şi omul politic israelian Yitzhak Rabin, premier al Israelului şi laureat al Premiului Nobel (1922); mezzo-soprana română Elena Cernei (1924); matematicianul român de etnie evreiască Solomon Marcus (1925); dirijorul român de cor Nicolae Vicleanu (1926); cântăreţul, compozitorul, actorul de film şi activistul social american Harry [Harold George] Belafonte (1927); actriţa franceză Claude Gensac, cunoscută din filmele cu Louis de Funès (1927); regizorul francez Jacques Rivette (1928); prozatorul, poetul și pictorul român Alecu Ivan Ghilia (1930); regizoarea română de film, scenarista şi profesoara Elisabeta Bostan (1931); scriitorul elveţian de limbă franceză Jacques Chessex (1934); compozitorul român din Republica Moldova Eugen Doga, al cărui vals din filmul „Gingașa și tandra mea fiară” a fost inclus în lista celor patru mari capodopere ale secolului XX (1937); sportivul român Afanase Sciotnic, medaliat european, mondial şi olimpic la kaiac (1942); pictorul român Ion Dumitriu (1943); jurnalistul sportiv Ovidiu Ioaniţoaia (1945); actorul canadian Alan Thicke (1947); clavecinistul şi organistul american Scott Ross (1951); medicul ginecolog și activistul congolez pentru drepturile omului Denis Mukwege, laureat al Premiului Nobel (1955); lingvistul şi ziaristul român Şerban Iliescu (1956); politiciana și economista lituaniană Dalia Grybauskaité, diplomat și preşedinte al Lituaniei (1956); jurnalistul și politicianul român Traian Ungureanu (1958); cântărețul german Thomas Anders, membru al duetului pop-disco „Modern Talking” (1963); fotbalistul și antrenorul român Emil Săndoi (1965);
muzicianul norvegian Silenoz, chitarist şi textier al formației norvegiene de black metal „Dimmu Borgir” (1977); actriţa română Mădălina Anea (1987) şi cântărețul și compozitorul americano-canadian Justin Bieber (1994).
– La 1 martie au murit: organistul, pedagogul şi compozitorul italian Girolamo Frescobaldi, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (1643); poetul francez Tristan Corbière (1875); istoricul, publicistul şi scriitorul francez Paul-Theodore Bataillard (1894); scriitorul, poetul și traducătorul maghiar Ács Károly cel Bătrân (1894); poetul român Vasile Păun (1908); chimistul olandez Jacobus Henricus van’t Hoff, laureat Nobel (1911); fizicianul rus Piotr Lebedev (1912); poetul, romancierul și dramaturgul italian Gabriele d’Annunzio (1938); pictorul italian Giacomo Balla (1958); interpreta română de operă Florica Cristoforeanu (1960); fizicianul rus Lev Arțimovici (1973); actorul şi regizor german de film Günther Lüders (1975); compozitorul şi dirijorul francez Jean Martinon (1976); soprana spaniolă Consuelo Rubio (1981); lingvistul, lexicograful și profesorul suedez de origine franceză Alf Lombard, reputat specialist în limba şi literatura română (1996); zoologul şi biologul român Nicolae Botnariuc (2011); pugilistul român Ion Monea, medaliat olimpic (2011); poetul, interpretul şi compozitorul italian Lucio Dalla (2012); violonistul român Gavril Ardelean (2012); cineastul francez Alain Resnais (2014); actorul şi atletul american Lee Reherman (2016); fizicianul rus Jores Ivanovici Alferov, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (2019); poetul, preotul, revoluționarul și politicianul nicaraguan Ernesto Cardenal Martínez, una dintre marile voci ale Teologiei Eliberării, o mişcare socială izvorâtă din Biserica Catolică (2020); istoricul și criticul de artă, cercetătorul științific și profesorul universitar român Paul Rezeanu (2021) și artista japoneză Toko Shinoda, maestră a fuziunii dintre caligrafia tradiţională japoneză şi expresionismul abstract (2021).
Septimiu Cioloboc
