Oameni & Fapte – 1 octombrie

– Este cea de-a 274-a zi a lui 2021. Au rămas 91 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:20 şi va apune la ora 19:02.

– În România marcăm „Ziua Naţională de Luptă Împotriva Cancerului de Sân”, „Ziua Scafandrilor Militari” și „Ziua Sectorului 2” al Municipiului București. Pe plan extern este „Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului la Sân”, pentru conştientizarea pericolului pe care îl reprezintă cancerul la sân şi a modului în care pot fi depistate primele semne ale bolii. La fiecare 3 minute, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân şi la fiecare 14 minute o femeie moare din cauza cancerului la sân, ceea ce

înseamnă că una din opt femei este răpusă de cancerul la sân. Ca fapt îmbucurător, cancerul la sân depistat în stadiul incipient poate fi vindecat în proporţie de peste 90%. Astăzi marcăm şi „Ziua Internaţională a Muzicii”, „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice” – ca o dovadă a preţuirii şi respectului pentru bătrâni, „Ziua Mondială a Vegetarienilor” – pentru „a promova bucuria, compasiunea şi posibilităţile susţinerii vieţii prin vegetarianism”, „Ziua Internaţională a Cafelei” și „Ziua Europeană Anti-Depresie”.

– Este și „Ziua Mondială a Zâmbetului”, aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ea a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată în 2001, după decesul lui Harvey Ball, a devenit sponsorul oficial al „Zilei Mondiale a Zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai.

– Între 1-2 octombrie 2021 este „Ziua Mondială a Mersului pe Jos”, marcată în

primul weekend al lunii octombrie, la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Sportului pentru Toţi (TAFISA), în 1991, din dorinţa de a transforma mersul pe jos într-un fenomen de masă, pentru o viaţă activă, ferită de obezitate şi riscurile asociate ei. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine evenimentul în cadrul iniţiativei anuale globale intitulate „Mişcare pentru Sănătate”.

– Astăzi se mai sărbătoresc Ziua Naţională a Republicii Populare Chineze, a Republicii Cipru, a Republicii Federale Nigeria, a Republicii Palau și a Insulelor Tuvalu.

– Tot azi începe „Luna Internațională a Conștientizării Cancerului Mamar”, desemnată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și marcată în întreaga lume în fiecare lună octombrie. Evenimentul ajută la sporirea atenției și sprijinului pentru conștientizarea, depistarea precoce, tratamentul și îngrijirea paliativă a bolii. „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului” se marchează la 4 februarie.

– La 1 octombrie 331 î.Hr. Alexandru Macedon l-a învins pe Darius al III-lea al Persiei în Bătălia de la Gaugamela (azi Tel Gomel, sat în nordul Irakului), victorie care a dus la prăbuşirea Imperiului Persan, iar în 1855 a apărut, la Iaşi, ziarul unionist „Steaua Dunării”, condus de Mihail Kogălniceanu și care va fi tipărit şi la Paris, în limba franceză, sub denumirea „L’Etoile du Danube”. În 1858 s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie constituită din muncitori şi patroni, iar în 1860 a luat fiinţă, la Iaşi, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune, pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În anul 1864, acelaşi domnitor gira înfiinţarea învăţământului de arhitectură din Bucureşti, numit „Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură” (astăzi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”).

– În 1869 Oficiul Poştal din Austria a emis primele cărţi poştale din lume, iar în 1872 s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie.

– În anul 1875 scriitorul Ion Creangă, unul dintre clasicii literaturii române, a publicat în revista „Convorbiri literare” povestea „Soacra cu trei nurori”, iar la 1 octombrie 1882 inginerul român H. Ilade a inaugurat la Bucureşti, pe Calea Victoriei, prima „fabrică de curenţi electrici” din România. În 1907 apărea, la Braşov, revista de cultură în limba germană „Die Karpathen”, iniţiată şi editată de scriitorul Adolf Meschendörfer.

– La 1 octombrie 1908 industriaşul american Henry Ford a început, la Detroit (statul Michigan), comercializarea primului automobil de serie, renumitul „Model T”, prețul acestuia fiind de 825 $, iar în 1923 s-a inaugurat Spitalul Central de Boli Nervoase și Psihice din București, astăzi Spital Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

– În 1924 Biserica Ortodoxă Română adopta calendarul gregorian, astfel că ziua de 1 octombrie devenea 14 octombrie, iar la 1 octombrie 1932 s-a transmis, pentru prima oară la Radiodifuziunea Română, emisiunea de umor „Ora Veselă”, animată de maestrul Ion Vova.

– În 1946 Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg (Germania) a dat sentinţa în primul proces al marilor criminali de război nazişti, iar la data de 1 octombrie 1948 a avut loc, la Cluj, o adunare care a adoptat „Proclamaţia de revenire” a Bisericii Române Unite (Greco-Catolică) în sânul Bisericii Ortodoxe Române. În 1955 a intrat în funcţiune Fabrica de Penicilină din Iaşi (astăzi Fabrica de Antibiotice).

– La 1 octombrie 1958 a fost creată Agenţia spaţială americană NASA (National Aeronautics and Space Administration / Administraţia Naţională pentru Aeronautică şi Spaţiu), iar în 1966 Consiliul de Stat al României a emis Decretul 770, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă ce a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii femeilor ca urmare a unor intervenţii abortive în clandestinitate. Mai mult, măsura nu a fost însoţită de asigurarea unor condiţii sanitare şi materiale favorabile creşterii şi instruirii copiilor.

– În 1971 Roy Oliver Disney a inaugurat „Disney World”, renumitul parc de distracţii de lângă Orlando (statul american Florida), în onoarea fratelui său decedat, Walt Disney, celebrul producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie.

– În 1998 intra în vigoare statutul oficial al „Europol”, organism al poliţiilor europene, cu sediul la Haga, ce operează sub egida Uniunii Europene, iar pe 1 octombrie 2004 s-a inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Naţional Filatelic.

– În anul 2005 pugilista Mihaela Cijevschi (categoria 54 kg) a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, cu titlul cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, din Rusia, iar astăzi va fi schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi, înlocuiţi anual la 1 aprilie şi respectiv 1 octombrie. San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263.

– La 1 octombrie s-au născut: regele Henric al III-lea al Angliei (1207); compozitorul și organistul german Anton Cajetan Adlgasser (1729); filologul, bibliograful şi editorul de texte româneşti vechi Ioan Bianu, creator al şcolii românești de biblioteconomie şi bibliografie (1856); istoricul, genealogistul, paleograful şi filologul român Gheorghe Ghibănescu (1864); compozitorul, criticul muzical şi pedagogul francez Paul Dukas (1865); poetul, prozatorul şi traducătorul român Vasile Demetrius (1878); constructorul american de avioane William Boeing (1881); compozitorul şi cântăreţul român Dumitru Mihăilescu-Toscani (1888); compozitorul, violonistul, pedagogul şi criticul muzical român Constantin C. Nottara (1890); pianistul american de origine ucraineană Wladimir Horowitz (1903); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Gheorghe Danga (1905); poetul român Nicolae Coban (1915); medicul român Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie (1919); actorul american de film Walter Matthau (1920); fotbalistul și antrenorul român Angelo Niculescu, inventatorul stilului de joc „tiki-taka” (1921); fizicianul americano-chinez Chen-Ning Yang, laureat Nobel (1922); preşedintele american Jimmy Carter (1924); poetul român, traducătorul și medicul pediatru Alexandru Miran (1926); teologul, istoricul şi prozatorul român Nestor Vornicescu, arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (1927); actorul britanic de film Laurence Harvey (1928); regizorul român de film Gheorghe Vitanidis (1929); actorul francez Philippe Noiret (1930); fizicianul român Ioan-Ioviţ Popescu (1932); actrița britanică de film Julie Andrews, laureată a Premiului Oscar (1935); sculptorul, ilustratorul şi compozitorul american Walter Joseph de Maria (1935); omul de afaceri şi jurnalistul român Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă (1940); regizorul de film, scenaristul şi producătorul francez Jean-Jacques Annaud (1943); avocatul și omul politic indian Ram Nath Kovind, actualul președinte al Indiei (1945); cronicarul și criticul muzical român Florin-Silviu Ursulescu, promotor al muzicii rock și folk, fratele prezentatorului Octavian Ursulescu (1945); actrița română Coca Bloos (1946); biologul israelian Aaron Ciechanover, laureat Nobel (1947); jurnalista română de televiziune Marioara Murărescu, supranumită „ambasadoarea folclorului românesc” (1947); violonistul, dirijorul și compozitorul olandez André Rieu (1949); cosmonautul şi medicul rus Boris Moroukov (1950); medicul-chirurg, doctorul în științe medicale, profesorul, academicianul și politicianul Vladimir Hotineanu din Republica Moldova (1950); avocatul și omul politic român Valeriu Stoica, fost ministru (1953); poetul român Ion Stratan (1955); jurnalistul, publicistul, analistul politic, scriitorul și filmologul român Cristian Tudor Popescu (1956) și fotomodelul rusesc Maria Makarova (1993).

– În 1 octombrie au murit: filosoful italian Marsilio Ficino, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene şi primul traducător al operei lui Platon în latină (1499); dramaturgul francez Pierre Corneille (1684); compozitorul italian Giovanni Battista Bassani (1716); poetul, dramaturgul, traducătorul şi memorialistul român Gheorghe Sion (1892); ziaristul şi prozatorul român Anton Bacalbașa (1899); istoricul român Ioan Mihalyi – de Apşa (1914); sculptorul francez Émile Antoine Bourdelle (1929); generalul român Grigore Crăiniceanu (1935); medicul veterinar și profesorul român Ion Poenaru, considerat ctitor al clinicii medicale veterinare moderne (1939); actorul român Gheorghe Storin (1968); arheologul, antropologul şi paleontologul britanic Louis Seymour Bazett Leakey (1972); compozitorul român Diamandi Gheciu (1982); dansatorul danez, coregraful, directorul artistic, actorul și scriitorul Erik [Belton Evers] Bruhn (1986); istoricul și criticul literar român Ioana Em.[anuela] Petrescu (1990); actorul român Teofil Vâlcu (1993); poetul, publicistul şi scenaristul român Alexandru Andriţoiu (1996); sculptorul, pictorul, graficianul şi fotograful german Guido Jendritzko, reprezentant de seamă al culturii abstracte (2009); hocheistul suedez Sven Tumba, multiplu campion mondial și cel mai mare hocheist suedez din toate timpurile (2011); istoricul britanic Eric John Hobsbawm (2012); actorul italian Giuliano Gemma (2013); romancierul american Tom Clancy (2013); cântărețul, compozitorul, actorul, activistul public şi diplomatul francez de origine armeană Charles Aznavour (2018); trompetistul şi percuţionistul american Jerry Gonzalez, unul dintre cei mai buni muzicieni din curentul latin jazz (2018); cântăreţul și compozitorul ceh Karel Gott, supranumit „Vocea de aur din Praga” sau „Sinatra din Est” (2019); antropologul, istoricul, filologul, filosoful și profesorul mexican Miguel León-Portilla (2019); eseistul, filologul, traducătorul și profesorul român Mihai Nasta, fiul marelui ftiziolog Marius Nasta (2020) și poetul, criticul de teatru, editorul și traducătorul irlandez Derek Mahon (2020).

Septimiu Cioloboc