Oameni & Fapte – 10 aprilie

– Este cea de-a 100-a zi a lui 2017. Au rămas 265 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:44 şi va apune la ora 20:03.

– Creştinii se află în Lunea Mare, prima zi din „Săptămâna Patimilor”, iar diseară, după asfinţitul soarelui, începe sărbătoarea mozaică Pesah.

– Azi e „Ziua Sportului Curat” („Play True Day”), dedicată luptei împotriva dopajului în sport şi stabilită în 2015, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. Din anul 2016 este marcată şi în România.

– La 10 aprilie 1815 a avut loc erupția Vulcanului Tambora, din insula indoneziană Sumbawa, una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul Fără Vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa.

– În anul 1884 apărea lunar, la Iaşi (până în august 1887), „Revista socială”, prima publicaţie teoretică socialistă din România, printre colaboratori fiind Constantin Dobrogeanu-Gherea şi Ion Nădejde. Pe 10 aprilie 1912 vasul „Titanic”, unul dintre cele mai mari pacheboturi din lume, a plecat în primul și singurul voiaj, între Southampton (Anglia) și New York (SUA). La trei zile de la plecare, la ora 23:40, în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat (la ora 2:30 în dimineața următoare), accident în urma căruia și-au pierdut viața 1.514 persoane din 2.228, în una din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie.

– La 10 aprilie 1913 a fost dată în folosință prima linie ferată electrificată de pe teritoriul României: calea ferată Arad – Ghioroc – Pâncota, cu linia secundară Ghioroc – Radna, iar în 1922 a început Conferinţa economică internaţională de la Genova (Italia), care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene, după prima conflagraţie mondială. La conferinţă (încheiată la 19 mai 1922) au participat 29 de state, între care şi România.

– Tot în 1922 medicul român Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu reuşea să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el „pancreină’”, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Frederick Banting şi Charles Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în anul 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină.

– La 10 aprilie 1927 a fost adoptat, în România, un nou tarif vamal, net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti. Noul tarif vamal era minimal pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general (respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal) pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal. Taxele vamale continuau a fi calculate în lei-aur.

– În 1929 la microfonul Radiodifuziunii Române a debutat unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” şi tot atunci era prezent la microfonul Radiodifuziunii Române scriitorul francez André Maurois, prima personalitate străină. În anul 1932 s-a constituit Partidul Naţional Agrar, condus de Octavian Goga, prin desprinderea din Partidul Poporului, iar în 1937 principele Nicolae al României, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, prin decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în același an, sub numele de Nicolae Brana.

– La 10 aprilie 1944 a fost produsă pentru prima dată chinina sintetică, de către chimiştii americani Robert Burns Woodward și William von Eggers Doering, iar în 1970 muzicianul britanic Paul McCartney anunța că părăsește trupa „The Beatles” din motive personale și profesionale.

– În 1972 s-a deschis spre semnare, la Washington, Moscova şi Londra, Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor, iar în 1979 a fost creată Agenția Panafricană de Informații (PANA).

– În 10 aprilie 1998 guvernele Marii Britanii şi Irlandei precum şi partidele politice din Irlanda de Nord semnau, sub patronaj american, un acord de pace privind Irlanda de Nord, numit „Acordul din Vinerea Mare”, menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici. Unele facţiuni din IRA (Armata Republicană Irlandeză) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând în continuare activităţi teroriste.

– În 2010 a avut loc accidentul aviatic de lângă aeroportul rusesc Smolensk, în care președintele Poloniei, Lech Kaczyński, soția acestuia, guvernatorul Băncii Naționale Poloneze, oficiali și oameni de marcă polonezi au murit.

– În 10 aprilie s-au născut: filosoful și scriitorul olandez Hugo Grotius (1583); medicul german Samuel Hahnemann, creatorul homeopatiei (1755); fizicianul italian Giovanni Aldini (1762); jurnalistul american Joseph Pulitzer (1847); graficianul şi scriitorul austriac Alfred Kubin (1877); arhimandritul și duhovnicul român Ilie Cleopa, stareţul Mănăstirii Sihăstria, judeţul Neamţ (1912); scriitorul şvab bănăţean Anton Breitenhofer (1912); romancierul german Stefan Heym (1913); poeta și eseista română Maria Banuș (1914); compozitorul, dirijorul şi folcloristul român Florin Comișel (1922); biochimistul american, laureat al Premiului Nobel Marshall W. Nirenberg (1927); violonistul și pedagogul român Modest Iftinchi (1930); actorul american de origine egipteană Omar Sharif (1932); poetul și prozatorul român Horia Gane (1936); poeta rusă Bella Ahmadulina (1937); scenografa, pictorița de costume și creatoarea română de modă Doina Levința (1939); prozatoarea şi publicista română Mirela Roznoveanu (1947); criticul literar român Mircea Scarlat (1951); actorul american, producătorul, scriitorul, chitaristul şi şeriful adjunct în rezervă Steven Seagal, practicant al artelor marţiale (1952); boxerul profesionist român Leonard Doroftei, campion mondial (1970) şi fotbalistul brazilian Roberto Carlos (1973).

– La 10 aprilie au murit: Papa Grigore al XIII-lea, cel care a introdus calendarul gregorian (1585); compozitorul italian Agostino Agazzari (1640); matematicianul și astronomul francez Joseph-Louis Lagrange (1813); revoluționarul mexican Emiliano Zapata (1919); inventatorul francez Auguste Marie Lumiére, autorul primului aparat de filmat şi al primului aparat de proiecţie cinematografică, împreună cu fratele său, Jean Louis (1954); compozitorul suedez Oskar Lindberg (1955); regizorul american de origine maghiară Michael Curtiz (1962); fotograful documentarist american Walker Evans (1975); biologul român Victor Preda (1982); pianista maghiară Fischer Annie (1995); președintele polonez Lech Kaczyński (2010) şi fiziologul britanic Robert G. Edwards, laureat Nobel (2013).

Septimiu Cioloboc