Oameni & Fapte – 10 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 10 aprilie 2020, 06:07
– Este cea de-a 101-a zi a lui 2020. Au rămas 265 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:43 şi va apune la ora 20:03.
– Azi e „Ziua Sportului Curat” („Play True Day”), dedicată luptei împotriva dopajului în sport şi stabilită în 2015, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. Din anul 2016 este marcată şi în România. Romano-catolicii sunt în Vinerea Sfântă (Patima şi moartea Domnului).
– La 10 aprilie 1815 a avut loc erupția Vulcanului Tambora, din insula indoneziană Sumbawa. Erupţia s-a soldat cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, creând anomalii climatice globale, între care și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor devenind cunoscut ca „Anul Fără Vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa.
– În anul 1884 apărea lunar, la Iaşi (până în august 1887), „Revista socială”, prima publicaţie teoretică socialistă din România, printre colaboratori fiind Constantin Dobrogeanu-Gherea şi Ion Nădejde, iar la 10 aprilie 1912 vasul „Titanic”, unul dintre cele mai mari pacheboturi din lume, a plecat în primul și singurul său voiaj, între Southampton (Anglia) și New York (SUA). La trei zile de la plecare, la ora 23:40, în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un iceberg și s-a scufundat (la ora 2:30 în dimineața următoare), accident în urma căruia și-au pierdut viața 1.514 persoane dintre cele 2.228, în unul din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie.
– La 10 aprilie 1913 s-a dat în folosință prima linie ferată electrificată de pe teritoriul României: calea ferată Arad – Ghioroc – Pâncota, cu linia secundară Ghioroc – Radna, iar în 1922 a început Conferinţa economică internaţională de la Genova (Italia), care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene, după prima conflagraţie mondială. La conferinţă (încheiată la 19 mai 1922) au participat 29 de state, între care şi România. Tot în 1922 medicul român Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetări ce au dus la descoperirea insulinei. În 1921 el reuşea să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit „pancreină”, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Frederick Banting şi Charles Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1923.
– În 1927 a fost adoptat un nou tarif vamal în România, net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti. Noul tarif vamal era minimal pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general (respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal) pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal. Taxele vamale continuau a fi calculate în lei-aur.
– În 1929 la microfonul Radiodifuziunii Române a debutat unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” şi tot atunci a fost prezentă la microfonul Radiodifuziunii Române prima personalitate străină, scriitorul francez André Maurois.
– În 1932 s-a constituit Partidul Naţional Agrar, condus de Octavian Goga, prin desprinderea din Partidul Poporului, iar în 1937 principele Nicolae al României, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, prin decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a autoexilat în același an, sub numele de Nicolae Brana.
– La 10 aprilie 1944 chimiştii americani Robert Burns Woodward și William von Eggers Doering au produs, pentru prima dată, chinina sintetică, iar în anul 1970 muzicianul britanic Paul McCartney a anunțat că părăsește trupa „The Beatles” din motive personale și profesionale. În 1972 s-a deschis spre semnare, la Washington, Moscova şi Londra, Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor, iar în 1979 a fost creată Agenția Panafricană de Informații (PANA).
– În 10 aprilie 1998 guvernele Marii Britanii şi Irlandei, precum şi partidele politice din Irlanda de Nord au semnat, sub patronaj american, un acord de pace privind Irlanda de Nord, numit „Acordul din Vinerea Mare”, menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici. Unele facţiuni din Armata Republicană Irlandeză (IRA) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând în continuare activităţi teroriste.
– În 2010 a avut loc accidentul aviatic de lângă aeroportul rusesc Smolensk, în care au murit președintele Poloniei, Lech Kaczyński, soția acestuia, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, precum şi oficiali și oameni de marcă polonezi.
– În 10 aprilie s-au născut: juristul, istoricul şi diplomatul olandez Hugo Grotius (1583); medicul german Samuel Hahnemann, creatorul homeopatiei (1755); fizicianul italian Giovanni Aldini (1762); compozitorul italian Domenico Dragonetti (1763); publicistul american de origine maghiară Joseph Pulitzer, fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (1847); pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (1864); graficianul şi scriitorul austriac Alfred Kubin (1877); fiziologul argentinian Bernardo Alberto Houssay, laureat Nobel (1887); dirijorul şi compozitorul italian Victor de Sabata (1892); prozatorul şi publicistul român Stejar Ionescu (1898); criticul şi istoricul literar italian Rosa del Conte (1907); duhovnicul şi arhimandritul român Ilie Cleopa, stareţul Mănăstirii Sihăstria, judeţul Neamţ (1912); scriitorul şvab bănăţean Anton Breitenhofer (1912); scriitorul german de origine evreiască Stefan Heym (1913); poeta, prozatoarea, eseista şi traducătoarea română Maria Banuș (1914); actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (1915); inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii spațiale Apollo 11 (1919); compozitorul, dirijorul, pianistul şi folcloristul român Florin Comișel (1922); biochimistul american Marshall W. Nirenberg, laureat Nobel (1927); actorul suedez de film Max von Sydow (1929); violonistul și pedagogul român Modest Iftinchi (1930); actorul american de film de origine egipteană Omar Sharif (1932); prozatorul şi poetul român Horia Gane (1936); poeta rusă Bella Ahmadulina (1937); scenografa, pictorița de costume și creatoarea română de modă Doina Levintza (1939); Hrisostom al II-lea, Arhiepiscop al Noii Iustiniane și Întâistătător al Bisericii Ciprului (1941); prozatoarea şi publicista română Mirela Roznoveanu (1947); criticul literar român Mircea Scarlat (1951); actorul american de film, producătorul, scriitorul, chitaristul şi şeriful adjunct în rezervă Steven Seagal, practicant al artelor marţiale (1952); pianistul american de origine israeliană Yefim Bronfman (1958); boxerul profesionist român Leonard Doroftei, campion mondial (1970) şi fotbalistul brazilian Roberto Carlos (1973).
– La 10 aprilie au murit: Papa Grigore al XIII-lea, care a introdus calendarul gregorian (1585); compozitorul şi muzicologul italian Agostino Agazzari (1640); matematicianul și astronomul francez Joseph-Louis Lagrange (1813); poetul şi criticul literar englez Algernon Charles Swinburne (1909); revoluționarul mexican Emiliano Zapata (1919); compozitorul român de muzică corală şi dirijorul Ion Costescu (1935); compozitorul român de muzică psaltică Ion Popescu-Pasărea (1943); actorul român de revistă şi compozitorul de muzică uşoară Vasile Vasilache (1944); inventatorul francez Auguste Marie Lumiére, autorul primului aparat de filmat şi al primului aparat de proiecţie cinematografică, împreună cu fratele său, Jean Louis (1954); compozitorul şi organistul suedez Oskar Lindberg (1955); preotul iezuit, teologul, geologul, paleontologul, fizicianul, antropologul și profesorul francez Pierre Teilhard de Chardin (1955); juristul român Ioan P. Papp (1959); regizorul american de origine maghiară Michael Curtiz (1962); fotograful documentarist american Walker Evans (1975); violoncelistul şi compozitorul italian Enrico Mainardi (1976); compozitorul italian Nino Rota (1979); biologul român Victor Preda (1982); pianista maghiară Fischer Annie (1995); compozitorul japonez Toshiro Mayuzumi (1997); procurorul român Cristian Panait (sinucis în 2002); omul politic și președintele polonez Lech Kaczyński (2010); fiziologul britanic Robert [Geoffrey] Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro” şi laureat Nobel (2013) şi poeta, prozatoarea, eseista și realizatoarea română de televiziune Smaranda Jelescu (2017).
Septimiu Cioloboc
