Oameni & Fapte – 10 august
Publicat de radiomures, 10 august 2016, 06:15
– Este cea de-a 223-a zi a lui 2016. Au rămas 143 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:14 şi va apune la ora 20:39.
– Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Ecuador, ţară sud-americană în care se aniversează proclamarea independenţei din 1809, faţă de Spania.
– La data de 10 august 1500 Ştefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „marea dveră a Răstignirii”, broderie de o valoare deosebită, ornată la colţuri cu portretele votive ale domnitorului şi soţiei sale, Maria Voichiţa. În 1519 cele cinci corăbii din flota unei expediții spaniole („San Antonio”, „Trinidad”, „Concepción”, „Victoria” şi „Santiago”), aflate sub comanda exploratorului portughez Fernando Magellan, au părăsit orașul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir, în prima călătorie în jurul lumii. Pe 10 august 1534 începea înălţarea bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului român Petru Rareş. În 1539 regele Francisc I al Franței semna Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză era introdusă în locul latinei în documentele oficiale. La 10 august 1675 regele Carol al II-lea al Angliei a înfiinţat, în estul Londrei, Observatorul Astronomic de la Greenwich.
– În ziua de 10 august 1792 poporul francez cucerea Palatul Tuileries în timpul Revoluției Franceze, iar regele Ludovic al XVI-lea era capturat. În 1848 s-a înfiinţat, la Budapesta, sub conducerea lui Andrei Şaguna, clubul politic „Societatea Naţională Română”, având ca scop organizarea forţelor politice româneşti din Banat şi din vestul Transilvaniei. La 10 august 1856 medicul Anastasie Fătu înfiinţa, la Iaşi, prima grădină botanică din România. Pe 10 august 1864 Guvernul român contracta cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (respectiv 916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 %), garantat cu venitul vămilor. La 10 august 1875 a fost pusă piatra fundamentală a castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări începuseră în toamna lui 1873, iar în 1877 unităţi ale Armatei Române (din Divizia a IV-a), ajunse în zona Plevnei, au participat la operaţiunile militare, primind „botezul focului”. Erau astfel declanşate ostilităţile împotriva Imperiului Otoman. În 10 august 1897 aspirina era izolată pentru prima dată de chimistul german Felix Hoffmann, iar în anul 1913 s-a semnat Pacea de la București, care consfințea sfârșitul Războiului Balcanic și înfrângerea Bulgariei. Grecia și Serbia își împărţeau Macedonia, iar România anexa Cadrilaterul. La 10 august 1919, în cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, s-a dat acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia.
– În 1920 s-a semnat, la Sèvres (Franţa), tratatul special între Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, act prin care se reglementau în mod formal graniţele acestora din urmă. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres dispărea practic Marele Imperiu Otoman, care pierdea patru cincimi din teritoriul său. La 10 august 1945 Japonia cerea pace și capitula peste 4 zile, punând astfel capăt celui de-Al Doilea Război Mondial. La data de 10 august 1951 s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° Celsius, în județul Brăila, la Ion Sion (azi o parte din Râmnicelu). În 10 august 1974 a fost inaugurat Palatul Sporturilor şi Culturii, actualmente Complexul Sportiv Naţional „Sala Polivalentă” din București. În anul 2003 cosmonautul rus Iuri Malenchenko, aflat în spaţiul cosmic, pe Stația Spațială Internațională, s-a căsătorit cu Ekaterina Dmitrieva situată în statul american Texas.
– La 10 august s-au născut: exploratorul german Johann Georg Gmelin (1709); arheologul englez John Frere (1740); entomologul francez Pierre François Marie Auguste Dejean (1780); scriitorul cazac Abai Kunanbaev (1845); medicul veterinar și agronomul român Nicolae Filip (1864); compozitorul rus Alexandr Glazunov (1865); scriitorul și medicul german Alfred Döblin (1878); scriitorul român Panait Istrati (1884); chimistul suedez Arne Tiselius, laureat al Premiului Nobel (1902); actrița americană Norma Shearer (1902); scriitorul brazilian Jorge Amado (1912); fizicianul german Wolfgang Paul, laureat al Premiului Nobel (1913); pianistul polonez Witold Malcuzynski (1914); poetul român Barbu Cioculescu (1927); actrița română Tamara Buciuceanu-Botez (1929); poetul român Dan Laurențiu (1937); poetul și jurnalistul român Nicolae Prelipceanu (1942); muzicianul britanic Ian Anderson, liderul formaţiei „Jethro Tull” (1947); cântărețul și actorul spaniol Antonio Banderas (1960); prozatoarea română Ioana Drăgan (1969); fotbalistul irlandez Roy Keane (1971) şi fotbalistul argentinian Javier Zanetti (1973).
– În 10 august au murit: fizicianul și matematicianul german Franz Aepinus (1802); biochimistul german Ernst Hoppe-Seyler, primul cercetător care a obţinut lecitina în formă pură (1895); inginerul german Otto Lilienthal (1896); fizicianul englez Henry Moseley (1915); inginerul român Corneliu Micloși (1963); pictorul român Vasile Brătulescu (1981); poetul român Virgil Mazilescu (1984); chitaristul norvegian Øystein Aarseth, alias „Euronymous”, unul dintre fondatorii formației norvegiene de black metal „Mayhem” (1993); preotul român Constantin Galeriu (2003) şi generalul şi pilotul român Ioan Dicezare, un as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al „Grupului de Vânătoare 7” care a luptat pe frontul de est până la Stalingrad, la manşa aparatului „Messerschmitt 109 E” (2012).
Septimiu Cioloboc
