Oameni & Fapte – 10 februarie
Publicat de Corina Muntean, 10 februarie 2020, 06:00
– Este cea de-a 41-a zi a lui 2020. Au mai rămas 325 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:34 şi va apune la ora 17:38.
– În Italia se comemorează astăzi „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”). Instituită prin lege în martie 2004, ziua comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti ai lui Josip Broz Tito, între 8 septembrie 1943 – 10 februarie 1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume – zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni.
– La 10 februarie 1388 oraşul-cetate Suceava a fost menţionat, pentru prima dată, capitală a statului feudal Moldova, iar în 1819 Simón Bolívar era numit președinte al Venezuelei și comandant suprem al armatei revoluționare. În 10 februarie 1867, la Teatrul Naţional din Iaşi, a avut loc premiera piesei „Răzvan Vodă” – de Bogdan Petriceicu Hasdeu. Apărută în volum în acelaşi an, piesa va primi apoi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra”.
– În 10 februarie 1938 regele Carol al II-lea al României a înlăturat guvernul O. Goga – A.C. Cuza, instaurând un regim de autoritate personală. În fruntea noului cabinet a fost numit patriarhul Miron Cristea. În 1941 Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra ei măsurile de blocadă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
– În 1942 compania americană RCA Victor a decernat primul Disc de Aur, lui Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo”, vândut în 1,2 milioane de copii. Fapta a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului.
– În 1947 delegaţia României a semnat, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, act care încheia, şi în plan diplomatic, cel de-Al Doilea Război Mondial. Ţării noastre i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor reparaţii de război. La data de 10 februarie 1955 România și Iugoslavia au semnat un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigație în sectorul comun al Dunării.
– În 1957 apărea, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”, iar pe 10 februarie 1958 a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Viaţa nu iartă” – în regia lui Manole Marcus, cu actorii Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru. În anul 1968 s-a înființat Societatea de Științe Istorice din România, iar la 10 februarie 1979 a fost răsturnată monarhia Pahlavi, luând fiinţă Republica Islamică Iran. Ayatollahul Khomeiny s-a impus ca lider incontestabil, guvernarea mullahului continuând până la sfârşitul secolului.
– Pe 10 februarie 1996 un computer IBM, pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă repriză, pe campionul mondial rus Garry Kasparov, fapta fiind prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, de șase reprize, a avut loc în Philadelphia, statul american Pennsylvania, şi s-a terminat cu victoria de 4-2 pentru Garry Kasparov, omul revenind surprinzător în ultimele două reprize.
– La 10 februarie s-au născut: pictorul român de etnie maghiară Barabás Miklós (1810); juristul şi omul politic român Constantin Bosianu, militant pentru unirea Principatelor Române (1815); zoologul german Victor Hensen, primul care a folosit denumirea de plancton (1835); paleontologul și geologul român Grigore Ștefănescu (1836); compozitorul şi dirijorul român de origine germană Eduard Wachmann, fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1836); medicul oftalmolog și profesorul român Nicolae Manolescu-Strunga (1850); doctorița română Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1857); preşedintele francez Alexandre Millerand (1859); omul politic român Gheorghe Buzdugan, fost prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1867); poetul, dramaturgul şi traducătorul român Haralamb G. Lecca (1873); preotul şi istoricul român Niculae M. Popescu (1881); scriitoarea, eseista, cronicara dramatică, profesoara şi traducătoarea română Alice Voinescu, prima româncă doctor în filosofie (1885); juristul român Traian Pop, care a participat la reorganizarea justiţiei în Transilvania (1885); prozatorul și poetul rus Boris Pasternak, laureat Nobel (1890); microbiologul şi virusologul american John Franklin Enders, laureat Nobel (1897); poetul, dramaturgul, teoreticianul şi regizorul german de teatru Bertolt Brecht (1898); romancierul, nuvelistul și eseistul român Anton Holban (1902); fizicianul american Walter Houser Brattain, laureat Nobel (1902); omul politic comunist român Emil Bodnăraş, fost ministru al armatei (1904); soprana Maria Cebotari din Republica Moldova (1910); cărturarul român Aurel Răuţă (1912); cineastul britanic Douglas Slocombe (1913); actorul rus Vladimir Zeldin, deţinătorul titlului de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (1915); poetul român Haralambie Ţugui (1916); poetul și traducătorul român George Dan (1916); călugărul și duhovincul român Iustin Pârvu (1919); scriitorul şi omul politic maghiar Göncz Árpád, fost preşedinte al Ungariei (1922); soprana americană Leontyne Price (1927); părintele arhimandrit român Ioanichie Bălan, mare duhovnic şi cărturar (1930); actorul român Victor Rebengiuc (1933); interpreta şi compozitoarea americană de jazz, soul, folk şi rhythm & blues Roberta Flack (1937); caricaturistul român Adrian Andronic, tatăl jurnalistului Dan Andronic (1939); primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o ediţie a Jocurilor Olimpice – München, 1972 (1950); interpreta română de muzică populară Maria Butaciu (1940); poetul, romancierul şi jurnalistul român Mihai Duţescu (1941); poeta română Mariana Marin (1956) și actriţa americană Elizabeth Banks (1974).
– În 10 februarie au murit: arhitectul german Ulrich von Ensingen (1419); scriitorul și filosoful iluminist francez Charles Montesquieu (1755); scriitorul rus Aleksandr Pușkin (1837); medicul şi fiziologul francez Claude Bernard, părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale (1878); pictorul, gravorul şi sculptorul francez Honoré Daumier (1879); economistul politic și scriitorul român Eugeniu Carada, ctitorul Băncii Naționale a României (1910); fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen, laureat Nobel și cel care a descoperit „radiaţiile X” (1925); actorul şi regizorul francez Pierre Mondy (1925); scriitorul şi jurnalistul britanic Edgar Wallace (1932); politicianul român Vasile Goldiș, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania (1934); Papa Pius al XI-lea (1939); prozatorul şi publicistul român de etnie armeană Vartan Mestugean (1942); poetul român Constant Tonegaru (1952); actrița română Sonia Cluceru (1955); poetul polonez Władysław Broniewski (1962); poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias (1975); astronomul și matematicianul român Constantin Drâmbă (1997); jurnalistul român de reportaj Nae Bădulescu, ce a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (2004); dramaturgul și eseistul american Arthur Miller (2005); scenaristul american Ron Leavitt, creatorul serialului de televiziune „Familia Bundy” (2008); regizorul francez de origine română şi directorul de teatru Michel Fagadau / Mihai Făgădău (2011); jurnalistul și scriitorul american Jeffrey Zaslow, editorialist la publicația „Wall Street Journal” (2012); sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă (2013); inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale (2013); filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (2013); filosoful polonez Krzysztof Michalski (2013); actriţa americană Shirley Temple, laureată a Premiului Oscar (2014); chimistul britanic Sir Alan R. Battersby (2018) și lingvistul și profesorul român Andrei Avram (2018).
Septimiu Cioloboc
