Oameni & Fapte – 10 ianuarie 2022
Publicat de MIRELA ROTAR, 10 ianuarie 2022, 06:00
– Este cea de-a 10-a zi a lui 2022. Au mai rămas 355 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:04 şi va apune la ora 16:55.
– În România este „Ziua Matematicii, Informaticii și Științelor Naturii”, marcată, din 2022, pentru a atrage atenția celor interesați, dar mai ales tinerilor, care își pot dezvolta calificări și cariere în acest domeniu. La data de 10 ianuarie 1906 s-a născut academicianul Grigore Constantin Moisil, personalitate ce şi-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii româneşti şi care a fost cel mai important pionier al informaticii în România şi unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai informaticii din lume.
10 ianuarie 1475 – Victoria de la Podul Înalt, Vaslui (Sursa foto: istorie-pe-scurt.ro)
– La 10 ianuarie 49 î.Hr. militarul și consulul roman Gaius Iulius Cezar a traversat Rubiconul (granița Italiei), a ocupat capitala Roma și l-a alungat pe Pompeius, conducătorul Senatului, devenind dictator. În anul 1475 a avut loc victoria de la Podul Înalt (astăzi în judeţul Vaslui), unde oastea moldoveană, condusă de domnitorul Ştefan cel Mare, a zdrobit armata otomană în fruntea căreia se afla Suleiman Paşa.
– În 1839 era publicat, la Iași, „Atlasul românesc geografic” al prozatorului, poetului și dramaturgului Gheorghe Asachi. Cuprinzând opt hărți, lucrarea a fost practic prima publicație de acest gen din literatura de specialitate, de pe teritoriul românesc. La 10 ianuarie 1863 a început să funcţioneze cea dintâi cale ferată subterană pentru transport de pasageri din lume, „Metropolitan Railway” din Londra, între staţiile Paddington şi Farringdon.
– În 1905, la Conferinţa Partidului Naţional Român de la Sibiu, a fost votat programul de luptă politică al partidului: „recunoaşterea poporului român ca naţiune alcătuitoare în stat, căreia să i se asigure dezvoltarea sa etnică şi constituţională, respectarea legii despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor, garantarea prin lege a dreptului de întrunire şi de organizare, libertatea presei, adoptarea votului universal, egal şi secret”, etc.
– La 10 ianuarie 1920 s-a înfiinţat Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), cu sediul la Geneva, prima organizaţie cu vocaţie de universalitate, numărând 44 de state fondatoare, între care şi România. În anul 1946, la „Central Hall Westminster” din Londra, a început cea dintâi sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
– Pe 10 ianuarie 1949 în Japonia era stabilită, legal, ziua de muncă de 8 ore, iar în 1966 a avut loc, la București, premiera filmului „Duminică la ora 6”, în regia lui Lucian Pintilie, peliculă care a câștigat, în 4 martie același an, Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata (din Argentina). În 1973 s-a constituit, în România, Biroul Naţional Interpol, ce face parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei Române.
– În 10 şi 11 ianuarie 1994, la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale NATO, a fost adoptată o declaraţie care a lansat, la iniţiativa americanilor, Parteneriatul pentru Pace, gândit ca un program de consolidare a cooperării dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi state nemembre, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima ţară care a semnat documentul-cadru, la 26 ianuarie 1994.
– La 10 ianuarie 1997 liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a fost arestat pentru „Mineriada” din septembrie 1991, fiind acuzat și trimis în judecată pentru subminarea puterii de stat, infracțiuni la legea siguranței pe calea ferată și pentru port ilegal de armă. În anul 2005 a intrat in vigoare, la italieni, legea care interzice fumatul în public și tot atunci Coreea de Nord a declarat că deţine arme nucleare.
– În 10 ianuarie s-au născut: cardinalul, omul politic, umanistul și istoricul român Nicolaus Olahus, arhiepiscop de Esztergom și guvernator al Ungariei (1493); inginerul, matematicianul, inventatorul și pedagogul român Petrache Poenaru, autorul tocului cu rezervor – stiloul de mai târziu – și unul dintre organizatorii învățământului național (1799); publicistul, memorialistul și omul politic român Valeriu Braniște (1869); călugărul şi aventurierul rus Grigori Rasputin (1869); prozatorul și dramaturgul rus Alexei N. Tolstoi (1883); eseistul, poetul și traducătorul român Alexandru Busuioceanu (1896); matematicianul român Grigore C. Moisil (1906); tenorul român Mihail Ştirbei (1909); compozitorul şi dirijorul francez Jean Martinon (1910); pedologul român Grigore Obrejanu (1911); poetul, eseistul şi traducătorul român Al.[exandru] Cerna-Rădulescu (1920); actorul francez de film Georges Marchal (1920); sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (1924); producătorul american de film Roy Disney (1930); prozatorul și folcloristul român Eugen Agrigoroaiei (1932); economistul și profesorul român Aurel Vainer, preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1932); baritonul american Sherrill Milnes (1935); astronomul și fizicianul american Robert Woodrow Wilson, laureat Nobel (1936); cântărețul american Scott McKenzie, vedetă a curentului „flower-power” (1939); prozatorul român Virgil Scurtu (1942); cântărețul şi compozitorul britanic de muzică rock Rod Stewart (1945); violoncelistul israelian de origine rusă Mischa Maisky (1948); boxerul profesionist american George Foreman, campion mondial (1949); profesoara română de pian Stela Drăgulin (1950); poetul român Dan Damaschin (1951); cântăreaţa română, chitarista, cantautoarea şi textiera Zoia Alecu, interpretă de muzică folk şi rock (1956); eseista, romanciera, criticul literar, publicista, editoarea, traducătoarea și profesoara română Ioana Pârvulescu (1960) și cântăreața și pictorița română de origine ucraineană Anna Lesko (1979).
– La 10 ianuarie au murit: botanistul şi zoologul suedez Carl von Linné (1778); inginerul american Samuel Colt, inventator al revolverului care îi poartă numele (1862); doctorul român Gheorghe Cuciureanu, unul dintre primii medici titraţi din Moldova, unde a organizat serviciul sanitar (1886); violonistul şi compozitorul francez Benjamin Godard (1895); pistolarul american William F. Cody, cunoscut sub numele de „Buffalo Bill”, celebru pentru îndemânarea şi curajul său, devenit director de circ şi erou de filme western (1917); juristul, criticul literar şi publicistul român Petru Missir (1929); soprana română Hariclea Darclée, supranumită „Privighetoarea Carpaţilor” (1939); compozitorul, violonistul şi dirijorul englez Frank Bridge (1941); scriitorul american Sinclair Lewis, laureat Nobel (1951); medicul, pedagogul și politiciana română Elena Alistar, luptătoare pentru cauza românismului în Basarabia (1955); economistul francez Charles Rist (1955); poeta chiliană Gabriela Mistral, laureată Nobel (1957); dirijorul, compozitorul şi profesorul român Augustin Bena (1962); creatoarea franceză de modă Coco Chanel (1971); inginerul constructor român Aurel Beleş (1976); entomologul român Constantin Manolache (1977); poetul şi publicistul ceh Jaroslav Seifert, laureat Nobel (1986); compozitorul român Alexandru Corfescu (1986); actorul român Cristea Avram (1989); inginerul rus de origine ucraineană Valentin Gluşko, pionier în sistemele de propulsie a rachetelor şi fost şef al programului spaţial sovietic (1989); poetul şi traducătorul român Tudor George (1992); geologul şi paleontologul român Miltiade Filipescu (1993); biochimistul britanic Sir Alexander Todd, laureat Nobel (1997); producătorul cinematografic italian Carlo Ponti, soțul actriței Sofia Loren (2007); compozitoarea şi pianista română Liana Alexandra (2011); jucătorul şi antrenorul român de handbal de naționalitate germană Otto Tellman, campion mondial (2013); scriitorul american Evan S. Connell (2013); actriţa olandeză Christel Adelaar (2013); muzicianul elveţian de jazz George Gruntz (2013); pictorul şi ceramistul brazilian de origine chiliană Jorge Selarón (2013); organistul german Franz Lehrndorfer (2013); actorul german Peter Fitz (2013); regizorul şi scenaristul italian Francesco Rosi (2015); fotbalistul român Teofil Codreanu (2016); cântăreţul, pianistul, chitaristul, saxofonistul, compozitorul, producătorul, actorul de film şi pictorul englez David Bowie (2016); jurnalista britanică Clare Hollingworth (2017); juristul şi omul politic german Roman Herzog, primul preşedinte ales al Germaniei reunificate (2017); actorul canadian Tony Rosato (2017); istoricul și profesorul român Nicolae Edroiu (2018); interpreta română de muzică uşoară și moderatoarea de televiziune Lucky [Lucreţia] Marinescu (2018); matematicianul și profesorul român Ștefan Papadima, fiul criticul literar și eseistului Ovidiu Papadima (2018) și Qaboos Bin Said Al Said, sultanul Omanului (2020).
Septimiu Cioloboc
