Oameni & Fapte – 10 mai
Publicat de radiomures, 10 mai 2017, 06:00
– Este cea de-a 130-a zi a lui 2017. Au mai rămas 235 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:54 şi va apune la ora 20:43.
– În România este sărbătoare naţională, o zi ce marchează începutul domniei lui Carol I (din 1866), proclamarea Independenţei de Stat (din 1877) şi încoronarea primului rege al ţării (în 1881). Astăzi este „Ziua Păsărilor şi Arborilor”, iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului. Este și „Ziua Mondială a Bolii Lupus”, marcată de 100 de organizaţii de pacienţi din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia asupra bolii şi a importanţei investiţiilor în cercetarea medicală, pentru descoperirea de noi tratamente eficiente și pentru a creşte gradul de informare în ceea ce priveşte simptomele şi impactul bolii asupra vieţii pacienţilor. Simbolul acestei zile şi al persoanelor afectate de lupus este fluturele.
– La 10 mai 1497 navigatorul italian Amerigo Vespucci pleca din portul spaniol Cádiz în prima sa călătorie în „Lumea Nouă”, iar în 1499 era s-a publicat prima hartă geografică a amintitului explorator. În anul 1503 exploratorul italiano-spaniol Cristofor Columb descoperea Insulele Cayman, denumindu-le „Las Tortugas”, datorită numeroaselor broaște țestoase care se găseau acolo, iar în 1768 omul politic şi ziaristul britanic John Wilkes a fost întemnițat pentru articolul apărut în publicaţia „North Briton”, prin care îl critica necruțător pe regele George al III-lea, pedeapsă ce a provocat revolte violente la Londra. În 1824 s-a deschis muzeul de artă „National Gallery” din Londra, iar la 10 mai 1838 Adunarea Obştească a Ţării Româneşti vota introducerea, în Regulamentul Organic, a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta Otomană) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Fapta a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia. La 10 mai 1848, în Ţara Românească s-a constituit Comitetul Revoluţionar în frunte cu Nicolae Bălcescu, iar în 1858 începea, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia şi Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române, reuniune care stabilea că cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor, în vigoare până în 1864.
– În 1859 începeau, la Focşani, lucrările Comisiei Centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite, iar între 10-14 mai 1864 a avut loc plebiscitul pentru aprobarea noii Constituţii a Principatelor Române, numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, însă, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative.
– Prinţul Carol din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen era proclamat, la 10 mai 1866, domnitor al României, sub numele de Carol I, iar în anul 1871 s-a semnat Tratatul de Pace de la Frankfurt pe Main, în urma războiului franco-prusac, prin care Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est şi, ca învinsă, a plătit o despăgubire de război de 5 miliarde franci-aur.
– La data de 10 mai 1877 a fost instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român şi, tot atunci, Senatul României a votat proclamația de independență față de Imperiul Otoman, recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878. În anul 1881 au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca primul rege al României, iar în 1906 apărea, la Bucureşti, ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică.
– În 1927 s-a semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării, iar la data de 10 mai 1936 s-a deschis oficial „Muzeul Satului” din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. În 1941 nazistul Rudolf Hess, adjunct al lui Hitler, s-a paraşutat în Scoţia, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie.
– Pe 10 mai 1947 preşedintele american Harry S. Truman i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I, cea mai înaltă distincţie de război americană, „Legiunea Meritului, în grad de Mare Comandor”, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni. În 1994 Nelson Mandela a depus jurământul, devenind primul președinte de culoare al Africii de Sud, iar la 10 mai 2002 agentul FBI Robert Hanssen era condamnat la închisoare pe viață, pentru faptul de a fi vândut URSS secrete americane în schimbul unei sume de 1,4 milioane de dolari în numerar și diamante.
– În ziua de 10 mai 2011 regele Mihai a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent, rupând toate legăturile dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţând la titlurile conferite de capii familiei princiare. Regele Mihai anula astfel şi orice drept sau pretenţie a acestei dinastii asupra Casei Regale a României.
– La 10 mai s-au născut: navigatorul și exploratorul american Robert Gray (1755); fizicianul francez Jean Augustin Fresnel (1788); chimistul francez François-Marie Raoult (1830); actrița franceză de origine română Elvira Popescu (1894); dansatorul, coregraful, actorul și cântărețul american Fred Astaire (1899); politicianul comunist român Ilie Verdeț (1925); poetul român Ion Horea (1929); actrița franceză Marina Vlady (1938); psihologul și scriitorul american Wayne Dyer (1940); actorul român Sorin Postelnicu (1945); fotbalistul român Răducanu Necula (1946); muzicianul britanic Donovan (1946); actrița americană Meg Foster (1948); muzicianul irlandez Bono, solistul trupei „U2” (1960); actrița română Cecilia Bârbora (1963); fotomodelul canadian Linda Evangelista (1965); fotbalistul sârb Ersin Mehmedović (1981) şi fotbalistul român Andrei Cristea (1984).
– În 10 mai au murit: scriitorul alsacian Sebastian Brant (1521); scriitorul francez Jean de La Bruyère (1696); Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei (1774); ofițerul de marină și exploratorul englez George Vancouver (1798); fizicianul şi egiptologul britanic Thomas Young (1829); pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (1849); chimistul francez Charles Adolphe Wurtz (1884); ziaristul și exploratorul britanic Henry Morton Stanley (1904); istoricul german Karl Lamprecht (1915); compozitorul şi cântăreţul român Dumitru Mihăilescu-Toscani (1962); compozitorul, pianistul și dirijorul român Mihail Jora (1971); actrița americană Joan Crawford (1977); arhitectul român Octav Doicescu (1981); prozatorul și traducătorul român Radu Albala (1994); actorul britanic Craig Stevens (2000) ; fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer (2012); pilotul american și constructorul de automobile de curse Carroll Shelby (2012) şi pictorul român Ion Grigore (2016).
Septimiu Cioloboc
