Oameni & Fapte – 10 mai

– Este cea de-a 130-a zi a lui 2022. Au mai rămas 235 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:55 şi va apune la ora 20:43.

Oameni & Fapte

– Este „Ziua Independenței Naționale a României” sărbătoare naţională care marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881) – zi hotărâtă de Camera Deputaţilor la 22 aprilie 2015.

– Marcăm „Ziua Românităţii Balcanice”, care urmărește aducerea în centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice. Între 1906 și 1948, data de 10 mai a fost sărbătorită în țara noastră ca „Ziua Românilor din Balcani”.

– Astăzi este „Ziua Păsărilor şi Arborilor”, iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului. Marcând această zi, ei doresc să facă public faptul că a ne întoarce la natură şi a fi în armonie cu aceasta nu reprezintă un efort prea mare.

– Sărbătorim și „Ziua Internaţională a Arborelui de Argan”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia A/RES/75/262, adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arborele de argan, ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii şi sursă ancestrală pentru dezvoltarea durabilă, este un arbore specific Regatului Marocului. Proclamarea acestei zile reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore și evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan.

– Este și „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Maladiei Lupus”, marcată de 100 de organizaţii de pacienţi din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia asupra bolii şi a importanţei investiţiilor în cercetarea medicală, pentru descoperirea de noi tratamente eficiente și pentru a creşte gradul de informare în ceea ce priveşte simptomele şi impactul bolii asupra vieţii pacienţilor. Simbolul zilei şi al persoanelor afectate de lupus este fluturele.

– Este și „Iom Ieruşalaim” („Ziua Ierusalimului”), deoarece la 10 mai 1967 oraşul Ierusalim a fost eliberat în timpul Războiului de Şase Zile, dintre statul Israel şi vecinii săi arabi, Egipt, Siria şi Iordania.

– La 10 mai 1497 navigatorul italian Amerigo Vespucci a plecat din portul spaniol Cádiz în prima sa călătorie în „Lumea Nouă”, iar în 1499 a fost publicată cea dintâi hartă geografică a amintitului explorator. În anul 1503 exploratorul italo-spaniol Cristofor Columb a descoperit Insulele Cayman, denumindu-le „Las Tortugas”, datorită numeroaselor broaște țestoase care se găseau acolo, iar în 1768 omul politic şi ziaristul britanic John Wilkes a fost întemnițat pentru articolul apărut în publicaţia „North Briton”, prin care îl critica necruțător pe regele George al III-lea, pedeapsă ce a provocat revolte violente la Londra.

– În 1824 s-a deschis Muzeul de Artă „National Gallery” din Londra, iar la 10 mai 1838 Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea, în Regulamentul Organic, a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta Otomană) şi a puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Fapta a dus la limitarea autonomiei Ţării Româneşti şi la întărirea protectoratului Rusiei asupra acesteia.

– În 10 mai 1848, în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul Revoluţionar în frunte cu Nicolae Bălcescu, iar în 1858 începea, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia şi Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române, reuniune care stabilea că cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor, în vigoare până în 1864.

– În 1859 începeau, la Focşani, lucrările Comisiei Centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite, iar între 10-14 mai 1864 a avut loc plebiscitul pentru aprobarea noii Constituţii a Principatelor Române, numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care însă nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative.

– Prinţul Carol din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen era proclamat, la 10 mai 1866, domnitor al României, sub numele de Carol I, iar în anul 1871 s-a semnat Tratatul de Pace de la Frankfurt pe Main, în urma războiului franco-prusac, prin care Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est şi a plătit, ca învinsă, o despăgubire de război de 5 miliarde franci-aur.

– La data de 10 mai 1877 s-a instituit „Steaua României” – prima decoraţie românească, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Tot atunci, Senatul României a votat proclamația de independență față de Imperiul Otoman, recunoscută prin Tratatul de la Berlin din 1878. În 1881 au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I ca primul rege al României, iar în 1906 apărea, la Bucureşti, ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică.

– În 1927 România semna Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării, iar la 10 mai 1936 s-a deschis oficial „Muzeul Satului” din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. În 1941 nazistul Rudolf Hess, adjunct al lui Hitler, s-a paraşutat în Scoţia, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie. În 1947 preşedintele american Harry S. Truman i-a conferit regelui Mihai I al României cea mai înaltă distincţie de război americană, „Legiunea Meritului, în grad de Mare Comandor”, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 de kilometri spre Vest şi la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni.

– În 1994 Nelson Mandela a depus jurământul, devenind primul președinte de culoare al Africii de Sud, iar la 10 mai 2002 americanul Robert Hanssen, agent FBI, a fost condamnat la închisoare pe viață, pentru fapta de a fi vândut URSS secrete americane în schimbul unei sume de 1,4 milioane de dolari în numerar și diamante.

– În 10 mai 2011 regele Mihai I a anunţat transformarea Casei Regale a României în dinastie cu caracter naţional şi independent, rupând toate legăturile dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţând la titlurile conferite de capii familiei princiare. Regele anula astfel şi orice drept sau pretenţie a acestei dinastii asupra Casei Regale a României.

– La 10 mai s-au născut: compozitorul şi violonistul francez Jean-Marie Leclair (1697); matematicianul francez Gaspard Monge, creator al geometriei descriptive (1746); navigatorul și exploratorul american Robert Gray (1755); ofiţerul, scriitorul şi compozitorul francez Claude Joseph Rouget de Lisle, care a compus „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (1760); fizicianul francez Jean Augustin Fresnel (1788); chimistul francez François-Marie Raoult, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (1830); scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós (1843); sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (1854); inginerul, fizicianul şi inventatorul slovac Aurel Boleslav Stodola, întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (1859); botanistul român Emanoil C. Teodorescu (1866); fotograful şi operatorul român de film de origine franceză Paul Menu, autorul primelor filmări din România (1876); generalul german Alfred Jodl, unul dintre marii comandanţi militari în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial (1890); actrița franceză de origine română Elvira Popescu (1894); dansatorul, coregraful, actorul și cântărețul american Fred Astaire (1899); regizorul american de film, de origine ucraineană, Anatole Litvak (1902); producătorul american de film David O. Selznick, laureat al Premiului Oscar de două ori consecutiv la categoria „Cel mai bun film” (1902); pictoriţa şi graficiana română Florica Cordescu-Jebeleanu, soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu (1913); graficiana română Marcela Cordescu, soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (1913); pediatrul și profesorul american Thomas Berry Brazelton, pionier în materie de cercetări neonatale (1918); chitaristul britanic Bert Weedon, autorul ghidului „Play In A Day”, care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (1920); politicianul comunist român Ilie Verdeț (1925); poetul şi traducătorul român Ion Horea (1929); poetul și traducătorul român de etnie maghiară Kányádi Sándor (1929); regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (1931); pictorul român Vasile Celmare (1931); actorul român Damian Crâşmaru (1931); arhitectul și pictorul român Gheorghe Leahu (1932); actorul român Constantin Diplan (1937); atleta sovietică Tamara Press, triplă campioană olimpică și deținătoare a 12 recorduri mondiale (1937); actrița franceză Marina Vlady (1938); psihologul și scriitorul american Wayne Dyer (1940); actorul român Sorin Postelnicu (1945); fostul portar român de fotbal Rică Răducanu [Răducanu Necula] (1946); muzicianul britanic Donovan (1946); actrița americană Meg Foster (1948); rockerul irlandez Bono, solist al formației „U2” (1960); actrița română Cecilia Bârbora, soţia scenaristului şi regizorului Mircea Daneliuc (1963); fotomodelul canadian Linda Evangelista (1965); fotbalistul sârb Ersin Mehmedović (1981); fotbalistul român Andrei Cristea (1984) și pianista română Eva Garet, copilul minune al pianisticii românești (2006).

– În 10 mai au murit: scriitorul alsacian Sebastian Brant (1521); scriitorul moralist francez Jean de La Bruyère (1696); regele Ludovic al XV-lea al Franţei şi Navarei (1774); ofițerul de marină și exploratorul englez George Vancouver (1798); fizicianul şi egiptologul britanic Thomas Young (1829); pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (1849); chimistul francez Charles Adolphe Wurtz (1884); ziaristul și exploratorul britanic Henry Morton-Stanley (1904); istoricul german Karl Lamprecht (1915); episcopul român greco-catolic Vasile Aftenie (1950); compozitorul şi tenorul român Dumitru Mihăilescu-Toscani (1962); compozitorul, dirijorul, criticul muzical, pianistul și profesorul român Mihail Jora (1971); actrița americană de film Joan Crawford (1977); arhitectul și profesorul român Octav Doicescu (1981); prozatorul și traducătorul român Radu Albala (1994); actorul britanic Craig Stevens (2000); americanul Burt Reinhardt, fost preşedinte al postului american de televiziune CNN (2011); fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, laureat al Premiului Pulitzer de două ori (2012); pilotul american și constructorul de automobile de curse Carroll Shelby (2012); pictorul român Ion Grigore (2016); compozitorul, producătorul, muzicianul şi DJ-ul italian de muzică electronică şi rock alternativ Robert Miles (2017); botanistul, ecologistul și profesorul australian David Goodall (eutanasiat în 2018) și cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (2020).

Septimiu Cioloboc