Oameni & Fapte – 10 martie
Publicat de Corina Muntean, 10 martie 2020, 06:00
– Este cea de-a 70-a zi a lui 2020. Au mai rămas 296 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:44 şi va apune la ora 18:21.
– În 10 martie 1291 românii din Transilvania erau menționați, pentru prima dată, ca participanți la Dieta specială convocată la Alba Iulia de regele Ungariei, Andrei al III-lea, iar în 1629 un alt monarh, Charles I al Angliei, a dizolvat Parlamentul – faptă în urma căreia a început perioada cunoscută ca „cei 11 ani de tiranie”, în care nu a existat Parlament.
– La 10 martie 1835 socialistul utopic român Teodor Diamant punea bazele primului falanster de tip fourierist din România, la Scăieni, județul Prahova, falanster intitulat „Societatea agronomică și manufacturieră” sau „Colonia soților agronomi”. Societatea a fost desființată de autorități un an mai târziu.
În 10 martie 1855 se inaugura linia telegrafică București – Giurgiu, cea dintâi linie de telegraf din Ţara Românească.
– În 1876 avea loc prima convorbire telefonică, în timpul căreia inventatorul american Alexander Graham Bell îi cerea asistentului său, care se afla într-o altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră.”
În 1883 România a aderat la Convenţia Metrului, act prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură, iar în 10 martie 1906 a avut loc catastrofa minieră din localitatea franceză Courrières, de lângă Lens, soldată cu moartea a 2.000 de ortaci.
– În anul 1920 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărăt ca în „Ziua Înalțării Domnului” să se oficieze slujba parastasului și pomenirea eroilor în toată țara. Pomenirea eroilor va fi interzisă din 1948, la ordinul autorităţilor comuniste. La 10 martie 1927 s-a înființat Societatea de Chimie din România, iar în 1929 debuta, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, cel mai de seamă conferenţiar al radioului – Nicolae Iorga. Prezenţele sale la microfonul radioului public au dus la apariţia volumului „Sfaturi pe întuneric”.
– În 10 martie 1945 bombardiere americane aruncau aproape 2.000 de tone de bombe incendiare peste orașul japonez Tokyo, distrugând mari părți din capitala Japoniei și ucigând 100.000 de civili, iar în 1974 echipa masculină de handbal a României a câștigat pentru a patra oară Campionatul Mondial, învingând în finala de la Berlin formaţia Republicii Democrate Germane, cu rezultatul de 14-12.
– La 10 martie s-au născut: medicul, fiziologul, zoologul, botanistul, embriologul și profesorul italian Marcello Malpighi, care a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale ce îi poartă numele (1628); naturalistul şi exploratorul rus de origine germană Georg W. Steller (1709); poetul şi romancierul german Joseph Eichendorff (1788); istoricul și omul politic liberal român Dimitrie Sturdza-Miclăușanu, premier și ministru în mai multe rânduri (1833); violonistul şi compozitorul spaniol Pablo de Sarasate (1844); poetul, traducătorul, dramaturgul și pedagogul român Petre Dulfu, autor de basme în versuri (1856); medicul chirurg român Petre Herescu, fondatorul urologiei ştiinţifice în România (1868); criticul literar şi folcloristul român Dumitru Caracostea (1879); compozitorul elveţian Arthur Honegger (1892); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Dumitru Botez (1904); preotul român şi istoricul bisericesc Teodor Bodogae, profesor de bizantologie (1911); dirijorul englez Sir Charles Groves (1915); trompetistul de jazz, regizorul, poetul, dramaturgul, romancierul, traducătorul, inginerul şi inventatorul francez Boris Vian (1920); poetul simbolist român Traian Lalescu, fiul matematicianului Traian Lalescu (1920); soprana română Arta Florescu (1921); editoarea și scriitoarea americană Judith Jones (1924); actriţa de film şi cântăreaţa spaniolă Sara Montiel, un adevărat mega-star în Europa şi America Latină (1928); sculptoriţa română Lucreţia Dumitraşcu Filioreanu (1929); filologul român Octavian Şchiau, profesor la Leipzig, Tübingen şi Cluj (1930); actorul, poetul și dramaturgul român Constantin Popa (1936); Preafericitul Părinte Ieronim al II-lea, arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade (1938); compozitoarea şi folclorista română Cornelia Tăutu (1938); actorul, scenaristul şi producătorul american de film Chuck Norris (1940); omul politic, avocatul și diplomatul român Teodor Meleşcanu, ministru în mai multe rânduri (1941); scriitorul norvegian Edvard Hoem (1949); poetul, criticul literar, eseistul și publicistul român Aurel Pantea (1952); pictorul român Vasile Tolan (1953); compozitoarea română şi muzicologul Saviana Diamandi (1954); compozitorul, chitaristul, textierul şi orchestratorul român Adrian Ordean, membru al unor trupe pop-rock ca „Roşu şi Negru”, „Compact”, „Schimbul 3” şi „PACT by Leo Iorga & Adi Ordean” (1955); sauditul Osama bin Laden, fost lider al grupării teroriste „Al Quaida” – cea mai mare organizaţie teroristă din lume (1957); actrița americană de film Sharon Stone (1958); cântăreaţa şi compozitoarea suedeză Neneh Cherry (1964); actrița română Cesonia Postelnicu (1968); cântareaţa şi textiera americană de muzică country Carrie Underwood (1983) și cântăreața britanică Emeli Sandé (1987).
– În 10 martie au murit: pianistul, profesorul, dirijorul şi compozitorul italian Muzio Clementi (1832); omul politic paşoptist italian Giuseppe Mazzini (1872); designerul britanic Charles Worth, considerat părintele croitoriei de lux (1895); publicistul, scriitorul şi istoricul român Vasile Maniu (1901); violonistul, dirijorul, profesorul şi compozitorul german Carl Reinecke (1910); violonistul austriac Hans Sitt (1922); dramaturgul român A.[dolf] Herz (1936); romancierul şi dramaturgul rus Mihail Bulgakov (1940); fizicianul englez Sir William Henry Bragg, laureat al Premiului Nobel (1942); fizicianul olandez Frits Zernike, câştigător al Premiului Nobel (1966); compozitorul român Emil Scarlat Skeletti (1969); pictorița, scenografa şi graficiana română Irina Borovski (1986); matematicianul român Gheorghe D. Marinescu (1987); inginerul electroenergetic şi profesorul român Ion S. Antoniu (1987); cântăreţul britanic Andy Gibb, membru al formaţiei pop „Bee Gees” (1988); bibliograful şi istoricul literar român Dan Simonescu (1993); pictorul şi sculptorul ecuadorian Osvaldo Guayasamín (1999); compozitorul şi profesorul român Nicolae Beloiu (2003); soprana americană de origine italiană Anna Moffo (2006); dramaturgul, criticul literar şi ziaristul român Alexandru Mirodan (2010); preotul şi teologul român Dumitru Popescu (2010); chimistul american Frank Sherwood Rowland, laureat Nobel (2012); desenatorul francez Moebius – pe numele real Jean Henri Gaston Giraud – considerat părinte al benzilor desenate în Europa (2012); chimistul american Frank Sherwood Rowland, laureat al Premiului Nobel (2012); istoricul american de origine română Stephen (Alexander) Fischer-Galaţi (2014); scriitorul american Robert James Waller (2017); lingvistul și profesorul român Marin Petrişor (2018); creatorul francez de modă Hubert De Givenchy, simbol al modei haute-couture din secolul XX (2018) și regizorul de film, scenaristul și actorul român Gheorghe Naghi (2019).
Septimiu Cioloboc
