Oameni & Fapte -10 octombrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 10 octombrie 2019, 06:00
– Este cea de-a 283-a zi a lui 2019. Au mai rămas 82 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:32 şi va apune la ora 18:45.
– În ţară este „Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti”, stabilită prin Legea nr. 168/2017, la iniţiativa vicepreşedintelui Comisiei pentru agricultură, deputatul PSD Alexandru Stănescu. Prin această lege se doreşte încurajarea producţiei agricole naţionale pentru consumatorii români, precum şi pentru comercianţi. Se mai vrea îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale.
– Astăzi este „Ziua Mondială Împotriva Pedepsei cu Moartea” (marcată din 2002, la apelul Coaliţiei Mondiale Împotriva Pedepsei cu Moartea) şi „Ziua Europeană Împotriva Pedepsei cu Moartea” (declarată în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar de UE în decembrie 2007. Ziua este în conformitate cu drepturile fundamentale ale Uniunii Europene, ce prevăd că nici o persoană nu poate fi condamnată la pedeapsa capitală sau executată). Este „Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale”, instituită, în 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, în vederea atragerii atenţiei asupra amplorii deosebite a bolilor psihice.
– Este și „Ziua Mondială a Vederii” („World Sight Day” – WSD), celebrată în fiecare an, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, marcând ziua internaţională dedicată văzului, cel mai important dintre simţurile omului. Pentru a îmbunătăţi continuu starea de sănătate a analizatorului vizual – ochii, această zi urmăreşte să amplifice importanţa acordată problematicii globale a prevenirii orbirii şi ameliorării insuficienţelor de vedere. „Ziua Mondială a Vederii” este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
– În 1394 s-a dat Bătălia de la Rovine, unde oastea Ţării Româneşti, condusă de Mircea cel Bătrân, i-a înfrânt pe turcii invadatori, aflaţi sub comanda sultanului Baiazid I. În 1857 a început construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti, iar în 1872 Ion Creangă a fost exclus definitiv din cler. În anul 1876 s-a creat Partidul Popular Săsesc din Transilvania, iar în 1896 apărea, la Bucureşti, săptămânalul literar „Povestea vorbei”, unde a debutat poetul Ion Minulescu.
– În 1903 compania germană „Bayer” a pus în vânzare aspirina, medicament obținut de chimistul bavarez Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 „Bayer” a realizat un procedeu de a-l obține prin sinteză.
– În Primul Război Mondial, la 10 octombrie 1916 începea cea dintâi Bătălie de la Jiu, unde Armata I-a Română, comandată de generalul Ion Dragalina, a respins ofensiva germano-austro-ungară, oprind temporar înaintarea ei spre Oltenia şi părţile vestice ale Munteniei. În lupte s-a remarcat, prin vitejia sa, Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”.
– În anul 1926 s-a constituit Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ), ca urmare a fuziunii Partidului Ţărănesc (condus de Ion Mihalache) cu Partidul Naţional Român din Transilvania (condus de Iuliu Maniu). În fruntea noului partid a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache.
– Un avion „Boeing 247” al companiei americane United Airlines era distrus la 10 octombrie 1933, în urma exploziei unei bombe lângă orașul Chesterton (statul Indiana), toți cei șapte oameni prezenți la bord decedând. Acesta este considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale. Nici până astăzi nu se cunoaşte cauza exactă a accidentului şi nimeni nu a fost vreodată acuzat de crimă, incidentul rămânând nerezolvat. Anchetatorii au fost convinşi că accidentul a fost rezultatul unei bombe, cel mai probabil cu nitroglicerină, pusă în compartimentul de bagaje, lângă partea din spate a avionului.
– În anul 1933 compania americană „Procter&Gamble” lansa pe piață primul detergent de uz casnic, denumit „Dreft” şi care conținea surfactanți sintetici. Detergentul a fost introdus ca o alternativă la săpun şi era folosit atât pentru spălarea vaselor cât şi a rufelor. La data de 10 octombrie 1933 americanul Waldo L. Semon a inventat vinilul, iar în 1957 a luat foc reactorul nuclear din Windscale, unul dintre cele mai grave accidente nucleare dinainte de dezastrul de la Cernobîl şi cel mai grav din istoria Marii Britanii. S-a estimat că cel puţin 200 de oameni s-au îmbolnăvit de cancer din cauza materialului radioactiv eliberat.
– În 1963 a intrat în vigoare Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, iar în 1964 au început Jocurile Olimpice de Vară de la Tokyo (Japonia), competiţie la care atletele române Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş câştigau medaliile de aur la săritura în înălţime (cu 1,90 metri), respectiv, la aruncarea suliţei (cu 60,54 metri – un nou record mondial). Ediţia a 18-a s-a încheiat la 24 octombrie.
– În 1967 a intrat în vigoare Tratatul privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti”, act semnat de SUA, Marea Britanie şi URSS, iar în 1968 apărea primul număr al revistei săptămânale de literatură şi artă „România literară”.
– La 10 octombrie 1986 un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter a lovit San Salvador, capitala şi cel mai mare oraş din El Salvador, omorând în jur de 1500 de oameni. În 2001 organizația teroristă „Al-Qaida” îi chema pe „toți musulmanii” la Jihad împotriva SUA, iar în anul 2005 s-a inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
– Din 2010 Antilele Olandeze au încetat să existe ca ţară, devenind parte integrantă a Olandei, iar în 2015 atentatul islamist de lângă gara din Ankara (Turcia) s-a soldat cu 103 morţi.
– La 10 octombrie s-au născut: sultanul otoman Selim I (1465); pictorul francez Antoine Watteau (1684); fizicianul și chimistul englez Henry Cavendish, care a descoperit hidrogenul şi a realizat sinteza apei (1731); istoricul şi scriitorul român Ioan Puşcariu (1824); dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (1834); politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (1841); medicul şi naturalistul român Dimitrie Brândză, întemeietorul Institutului Botanic şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (1846); exploratorul, naturalistul și diplomatul norvegian Fridtjof Nansen, laureat Nobel (1861); actriţa americană Helen Dunbar (1863); pictorul și graficianul român Nicolae Vermont (1866); poetul şi prozatorul rus Ivan Alekseievici Bunin, laureat Nobel (1870); scriitorul şi diplomatul sârb Ivo Andrič, laureat Nobel (1892); sculptorul şi pictorul elveţian Alberto Giacometti (1901); biologul chinez Bei Shizhang (1903); compozitorul american de origine rusă Vernon Duke (1903); medicul român Ilie Ardelean, întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră (1906); biologul român Constantin Manolache (1906); poetul român Constantin Nisipeanu (1907); compozitorul şi dirijorul american Johnny Green (1908); scriitoarea spaniolă de limbă catalană Mercè Rodoreda i Gurguí (1908);
poetul şi prozatorul român de etnie maghiară Horváth István (1909); scriitorul francez Claude Simon, laureat Nobel (1913); prozatorul şi sculptorul român Nicolae Crişan (1923); scriitorul şi regizorul britanic de film James Clavell (1924); compozitorul şi profesorul român Mircea Neagu (1928); scriitoarea britanică Sheila F. Walsh (1928); fizicianul și profesorul român Mihai Gavrilă (1929); chimistul francez Yves Chauvin, laureat Nobel (1930);
dramaturgul, actorul şi regizorul britanic de teatru Harold Pinter, laureat Nobel (1930); actriţa română Tatiana Iekel, prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (1932); economistul Ion Sergiu Chircă din Republica Moldova (1934); scriitorul şi publicistul român Manole Auneanu (1935); chimistul german Gerhard Ertl, laureat Nobel (1936); clarinetistul, compozitorul şi dirijorul român Aurelian Octav Popa (1937); compozitoarea americană Gloria Coates (1938); fotograful japonez Moriyama Daidō (1938); scriitoarea americană Lily Tuck (1938); poetul şi omul politic român Radu Vasile, fost premier al României (1942); prozatorul român Radu Niţu (1943); fotbalistul român Michael Klein (1959); gimnasta germană Maxi Gnauck, considerată cea mai bună gimnastă din Germania (1964); fotomodelul și actrița chineză Bai Ling (1966); cântăreața română Laura Stoica (1967); pianistul rus Evgheni Kissin (1971); muzicianul norvegian Ihsahn, pe numele adevărat Vegard Tveitan, solist vocal și chitarist al trupei norvegiene de black metal „Emperor” (1975); cântăreața și compozitoarea galeză Marina Diamandis (1985); fotbalistul argentinian Ezequiel Marcelo Garay González (1986); actrița germană Jil Funke (1988); germanca de origine română Doris Schmidts, declarată în 2009 „Miss Germania” (1988), cântăreața și compozitoarea australiană Gabriella Cilmi (1991) și fotbalistul elvețian de naționalitate kosovară Xherdan Shaqiri (1991).
– În 10 octombrie au murit: generalul roman Germanicus (19 d.Hr.); sculptorul şi pictorul italian Verrocchio (1488); matematicianul scoţian David Gregory (1708); istoricul grec Dionisie Fotino, stabilit în Ţara Românească (1821); filosoful și economistul francez Charles Fourier, care a preconizat o societate utopică a „armoniei”, al cărei model era „falansterul” (1837); criticul muzical şi de artă, esteticianul, istoricul de artă şi arheologul rus Vladimir Stasov (1906); regele Carol I al României (1914); constructorul şi hidrologul român Elie Radu (1931); istoricul român Sever I. Zotta (1943); şansonetista franceză Édith Piaf (1963); pianistul și profesorul rus Heinrich Neuhaus (1964); lingvistul și filologul român de origine evreiască Jacques Byck (1964); istoricul şi arheologul român Mihail Macrea (1967); filosoful și economistul austriac Ludwig von Mises (1973); chimistul român Dumitru A. Isăcescu (1977); actorul britanic Sir Ralph Richardson (1983); regizorul, scenaristul şi actorul american Orson Welles (1985); actorul american de origine rusă Yul Brynner (1985); prozatoarea română Dana Dumitriu (1987); pianista franceză Catherine Collard (1993); pedologul român Constantin D. Chiriţă (1993); inginerul român Nicolae I. Manolescu, specialist în transporturile feroviare şi în sinteza numerică, structurală şi cinematică a mecanismelor (1993); cântăreţul român de folk Nicu Vladimir (1995); pianistul american Eugene Istomin (2003);
actorul, regizorul şi producătorul american Christopher Reeve, cel care a dat viaţă personajului Superman (2004); compozitorul român de muzică uşoară Alexandru Mandy (2005); publicistul şi poetul român Ilie Purcaru (2008); cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „Regele muzicii rock & soul” (2010); cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note (2010); politologul şi sociologul francez de origine română Mattei Dogan (2010); actriţa şi prezentatoarea rusă de televiziune Marina Golub (2012); inginerul chimist şi cercetătorul român Ion Teoreanu, fost ministru (2013); astronautul american Scott Carpenter (2013); baritonul și profesorul român Emil Pinghireac (2013) şi actorul, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (2013).
Septimiu Cioloboc
