Oameni & Fapte – 11 aprilie
Publicat de Corina Muntean, 11 aprilie 2019, 06:00
– Este cea de-a 101-a zi a lui 2019. Au rămas 264 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:43 şi va apune la ora 20:04.
– Azi este „Ziua Internaţională a Celor Eliberaţi din Lagărele de Concentrare Fasciste”, marcată în ziua eliberării lagărului de la Buchenwald – simbol al ororilor naziste – faptă realizată de Forţele Aliate, la 11 aprilie 1945. Este şi „Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Bolii Parkinson”, instituită de Asociaţia Europeană Împotriva Bolii Parkinson şi sărbătorită, anual, la nivel mondial cu scopul creşterii nivelului de conştientizare în ceea ce priveşte această boală şi al impactului pe care îl poate avea asupra individului, familiei şi societăţii. O mai bună informare va reduce stigma asociată cu această boală va creşte înţelegerea şi sprijinul comunităţii şi va duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii celor afectaţi de această maladie. Data a fost aleasă în ziua naşterii medicul britanic James Parkinson (11 aprilie 1755), care a scris, pentru prima dată despre această boală, în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817).
Sursa foto: wikipedia.org
– În 11 aprilie 1680 a apărut, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a Sfântului Împărat Proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei – mitropolitul Moldovei, lucrare cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”, iar în 1814 s-a semnat Tratatul de la Fontainebleau (din Franţa), document care a pus capăt „Războiului Celei de-a Șasea Coaliții” împotriva împăratului Napoleon I Bonaparte și care l-a forțat pe monarh să abdice necondiționat, pentru prima dată.
– În 1834 a avut loc, la Iaşi, reprezentaţia cu piesa „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” de Gheorghe Asachi – primul spectacol muzical în limba română. Actorul Matei Millo a interpretat în amintitul spectacol cel dintâi rol din cariera sa. În 1880 s-a înfiinţat administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea Princiară (din 1883, Generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini.
– La 11 aprilie 1899 Spania a cedat americanilor Puerto Rico, iar în 1905 principele român George Valentin Bibescu a întreprins, împreună cu soția sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida și cu soții Ferekyde și Claude Anet, o mare expediție cu automobilul în Persia, traversând Rusia, Peninsula Crimeea și Caucazul.
– În 1914 a avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion” a scriitorului irlandez George Bernard Shaw, iar în anul 1919 a fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), cu sediul la Geneva. La data de 11 aprilie 1932 avea loc premiera filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. Filmul-scheci, semnat de Nicolae Kiriţescu şi realizat în studioul „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema.
– La 11 aprilie 1945 trupele americane au eliberat lagărul de concentrare de la Buchenwald, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1949 avea loc, la Bucureşti, premiera piesei „Haiducii” de Victor Eftimiu. În 1961 a început, în Israel, procesul colonelului nazist Adolf Eichmann, unul dintre autorii soluției finale (adică omorârea evreilor în lagărele naziste). La data de 31 mai 1962, Eichmann a fost executat.
– În 1963 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal”, avându-l ca fondator şi dirijor pe Marin Constantin, iar în anul 1969, la Teatrul Mic din Bucureşti, a avut loc premiera piesei „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Şerban. În rolul titular a fost George Constantin.
Sursa foto: wikipedia.org
– În 11 aprilie 1970, la Kennedy Space Center din Florida, SUA, s-a lansat cea de-a treia misiune umană a NASA – „Apollo 13”, dezvoltată cu intenția de aselenizare. Pe parcurs însă, probleme tehnice au determinat renunțarea la aterizarea pe Lună, dar echipajul a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. În 1990 s-a înființat Centrul European de Cultură din capitala României şi tot atunci apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Azi”, directorul onorific al publicaţiei fiind Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor-şef Octavian Ştireanu.
– În 1991 România a semnat primul acord stand-by de după 1989 cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), pentru suma de 380,5 milioane DST (moneda virtuală a FMI), din care au fost trase doar 318 milioane DST, iar în 1992 s-a înființat, în ţara noastră, EximBank – o bancă specializată în susținerea comerțului exterior al României prin istrumente financiar-bancare și de asigurări specifice, atât în nume și cont propriu, cât și în numele statului.
– În 1996 s-a semnat, la Cairo, Tratatul de denuclearizare a Africii, ştiut şi ca „Tratatul de la Pelindaba” – după numele principalului centru de cercetare nucleară din Africa de Sud, iar la 11 aprilie 2010 Societatea Română de Radiodifuziune a fost aleasă ca membră în comitetul director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM).
– La 11 aprilie s-au născut: împăratul roman Septimius Severus, fondator al dinastiei Severilor (146 d.Hr.); pianistul şi dirijorul britanic de origine germană Charles Hallé (1819); filosoful , juristul şi politicianul socialist german Ferdinand Lassalle (1825); fizicianul, chimistul şi matematicianul român de origine greacă Emanoil Bacaloglu (1830); poetul şi dramaturgul român Ioan S. Neniţescu (1854); prozatorul, dramaturgul, publicistul, oratorul, avocatul şi omul politic român Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858); sculptorul norvegian Gustav Vigeland (1869); pictorul român Theodor Pallady (1871); dirijorul italian Bernardino Molinari (1880); compozitorul și pianistul rus Serghei Prokofiev (1891); actriţa italiană Francesca Bertini, divă a filmului mut (1892); economistul și istoricul român Gheorghe Zane (1897); prozatorul, dramaturgul şi traducătorul român Mircea Ștefănescu (1898); compozitorul, dirijorul și pianistul român Theodor Rogalski (1901); tenorul român Aurel Alexandrescu (1903); poetul maghiar József Attila (1905); inginerul român Nicolae I. Manolescu, specialist în transportul feroviar (1907); dirijorul ceh Karel Ancerl (1908);
pictorul român Sorin Ionescu (1913); regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren (1914); compozitorul argentinian Alberto Ginastera (1916); jucătorul român de tenis şi antrenorul Gheorghe [Gogu] Viziru (1924); scriitorul român Ion Grecea (1924); criticul şi istoricul literar, eseistul, traducătorul, profesorul şi comparatistul român Val Panaitescu (1924); regizorul bulgar Hristo Hristov (1926); actorul și scriitorul român Alexander „Buju” Ternovits (1929); poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al Premiului Pulitzer (1934); poetul, eseistul şi traducătorul român Virgil Mazilescu (1942); pictorul francez de origine română Nicolae Maniu (1944); scenaristul, regizorul și producătorul american de film John Milius (1944); jurnalistul român Christian Mititelu (1944); producătorul, scenaristul şi regizorul german de film Bernd Eichinger (1948); matematicianul englez Sir Andrew John Wiles (1953); sculptorul român George Dumitru (1954); muzicianul român Teo Peter, basist al trupei rock „Compact” (1954) şi cântăreața şi textiera română Mirela Voiculescu-Fugaru (1957).
Sursa foto: artmark.ro
– În 11 aprilie au murit: poetul, scriitorul iluminist și diplomatul rus de origine română Antioh Cantemir, fiul cărturarului şi domnitorului român Dimitrie Cantemir (1744); exploratorul şi filologul secui Kőrösi Csoma Sándor (1842); medicul german Carl von Basedow (1854); astronomul german Samuel Heinrich Schwabe (1875); chimistul german Julius Lothar Meyer (1895); folcloristul și etnograful român Simion Florea Marian (1907); prozatorul român Aureliu Cornea (1930); violoncelistul, dirijorul şi compozitorul român Dimitrie Dinicu (1936); muzicologul francez Henry Prunières (1942); poetul, prozatorul și dramaturgul român Ion Minulescu (1944);
poetul, prozatorul şi traducătorul român Dragoş Protopopescu (1946); matematicianul şi pedagogul român Alexandru Ghica (1964); scriitorul american John O’Hara, cunoscut corespondent de război (1970); poetul şi scenaristul francez Jacques Prévert (1977); medicul şi scriitorul român Alexandru D. Rădulescu (1979); liderul comunist albanez Enver Hoxa (1985); scriitorul şi chimistul italian Primo Levi (1987); medicul român Ion Făgărăşanu (1987); tenorul român Eugen Fânăţeanu (1988); medicul genetician român Constantin Maximilian (1997); graficianul și ilustratorul francez de cărți pentru copii André François (2005); romancierul şi graficianul american Kurt Vonnegut (2007); actorul american Jonathan Winters, pionier în stand-up comedy (2013); inginerul electromecanic şi profesorul român Toma Dordea (2015) și actriţa română de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (2018).
Septimiu Cioloboc
