Oameni & Fapte – 11 februarie
Publicat de Corina Muntean, 11 februarie 2021, 06:05
– Este cea de-a 42-a zi a lui 2021. Au mai rămas 323 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:32 şi va apune la ora 17:41.
– În Calendarul Romano-Catolic figurează Apariţia Sfintei Fecioare Maria la Lourdes, care i s-a arătat unei fetiţe de 14 ani, Bernadette Soubirous, la data de 11 februarie 1858, în apropiere de stânca Massabielle, la Lourdes, o mică localitate franceză aflată la poalele Munţilor Pirinei. Apariţia Fecioarei a fost interpretată de credincioşi ca un mesaj de purificare a locului, legendele locale afirmând că blocul de piatră din peşteră ar fi fost la origine un altar păgân, pe care se aduceau jertfe omeneşti.
– Astăzi este „Ziua Mondială a Bolnavului”, proclamată din iniţiativa Papei Ioan Paul al II-lea, în mai 1992. Anual, în această zi, Suveranul Pontif se adresează celor aflaţi în suferinţă din cauza diverselor boli, chemându-i să lupte împotriva maladiilor care-i afectează. Este și „Ziua Internațională a Fetelor și Femeilor cu Activități în Domeniul Științei”, deoarece Adunarea Generală a ONU a adoptat la 22 decembrie 2015 o rezoluţie în vederea stabilirii unei zile internaţionale dedicată recunoaşterii rolului crucial al fetelor şi femeilor în domeniile ştiinţei şi tehnologiei.
– Este „Ziua Europeană a Numărului Unic 112”. Numărul pan-european de urgenţă 112 a fost creat în 1991, în România sistemul fiind implementat la nivel naţional de către Serviciul deTelecomunicaţii Speciale din 2004-2005. Începând cu anul 2008, 112 este unicul număr de urgenţă care poate fi folosit de pe orice telefon pentru a ajunge, gratuit, la serviciile de urgenţă (ambulanţă, pompieri şi poliţie) în orice ţară a Uniunii Europene.
– Este „Ziua Inventatorilor Americani”, instituită în cinstea inventatorului Thomas Alva Edison (născut la 11 februarie 1847) și Ziua Naţională a Republicii Islamice Iran, unde se sărbătoreşte victoria Revoluţiei Islamice, din 1979.
– La 11 februarie 1809 inginerul american Robert Fulton a inventat vaporul cu aburi, iar în 1847 Adunarea Obştească din Ţara Românească a votat, la propunerea domnitorului Gheorghe Bibescu, legea prin care erau eliberaţi din robie, fără nicio despăgubire, toţi „ţiganii” Mitropoliei, episcopiilor, mănăstirilor şi metocurilor bisericilor şi ai oricărui alt aşezământ public.
– În 1861 începea conferinţa de la Alba-Iulia cu participarea reprezentanţilor tuturor „naţiunilor” şi a confesiunilor din ţară, la care delegaţii maghiari cereau introducerea prevederilor Legii electorale a Ungariei de la 1848, cu scopul lichidării autonomiei Transilvaniei şi încorporarea acesteia la Ungaria. Delegaţii români s-au opus adoptării vreunei hotărâri prin care Transilvania să se reîntoarcă la starea de lucruri din 1848. Conferinţa s-a încheiat a doua zi. La 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române Unite şi al statului naţional România, a fost silit să abdice, fiind exilat, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, iar în 1880 Grecia a recunoscut oficial independenţa României.
– În 1916 a luat ființă Clubul Sportul Studenţesc Bucureşti, primul preşedinte al clubului fiind nominalizat profesorul universitar doctor în matematici Traian Lalescu, iar la 11 februarie 1918 plenipotenţiarii Puterilor Centrale au impus premierului român, generalul Alexandru Averescu, trei condiţii principale pentru încheierea păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porţilor de Fier, în Valea Jiului şi între Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, precum şi grele concesiuni economice.
– La 11 februarie 1926 s-a înfiinţat Fundaţia culturală „Regele Ferdinand I”, care avea menirea să sprijine cultura românească, iar în 1929, s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din România: -38,5 °C la Bod, în Depresiunea Brașovului. În 1929 a luat fiinţă Statul Vatican, pe baza Acordurilor de la Laterano, prin care statul italian recunoştea Sfântului Scaun proprietatea exclusivă şi jurisdicţia suverană asupra unui cartier din nord-vestul Romei, iar în 1932 a fost inaugurat noul studio de concerte al Radiodifuziunii Române.
– În 11 februarie 1942, la Cartierul General din Prusia Orientală, a avut loc întâlnirea mareșalului român Ion Antonescu cu führerul Adolf Hitler. Conducătorului nostru i s-au dat asigurări că Germania nu va permite Ungariei și Bulgariei să atace România și i s-a cerut sporirea contribuției de război.
– La 11 februarie 1971 a fost semnat Tratatul cu privire la interzicerea amplasării armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor și al oceanelor și în subsolul acestora, iar în 1979 a fost răsturnat regimul monarhic al lui Mohammad Rezā Shāh Pahlavī, luând fiinţă Republica Islamică Iran (aprobată o lună mai târziu, printr-un referendum universal), astfel că data de 11 februarie a devenit și Ziua Națională Iranului.
– La 11 februarie 1990 liderul sud-african Nelson Mandela a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuți în arest, iar în 2011 cel de-al patrulea preşedinte egiptean, Hosni Mubarak, aflat la putere din 14 octombrie 1981, şi-a anunţat demisia, ca urmare a revoltei populare începute la 25 ianuarie. Hosni Mubarak a fost condamnat în 2 iunie 2012 la închisoare pe viaţă, ca şi ministrul său de interne, Habib el-Adli, pentru moartea unui mare număr de manifestanţi în timpul revoltei din 2011. În 11 februarie 2013 Papa Benedict al XVI-lea (Joseph Alois Ratzinger) şi-a anunţat retragerea din funcţie, începând cu 28 februarie, astfel că noul suveran pontif este Francisc I.
– În 11 februarie s-au născut: chimistul britanic William Talbot, unul dintre pionierii fotografiei (1800); folcloristul şi traducătorul român Ioan D. Caragiani (1841); inventatorul american Thomas Alva Edison, autorul telegrafului, fonografului, microfonului telefonic cu praf de cărbune şi al lămpii cu incandescență (1847); tenorul român Ioan Băjenaru (1863); episcopul greco-catolic Ioan Bălan, unul dintre clericii importanţi ai Bisericii Române Unite (1880); pictorul italian Carlo Carrà (1881); compozitorul român Gheorghe Cucu (1882); medicul român Nicolae Ionescu-Sisești (1888); compozitorul, dirijorul, profesorul şi criticul muzical român Vasile Ijac (1899); filosoful german Hans-Georg Gadamer (1900); medicul veterinar român Vasile Gheţie, specialist în domeniul morfologiei animale (1903); geologul şi exploratorul britanic Sir Vivian Ernest Fuchs, primul care a traversat Antarctica (1908); regizorul şi producătorul american de film Joseph Léo Mankiewicz (1909); prozatorul, eseistul şi traducătorul român Pericle Martinescu (1911); criticul, istoricul literar, traducătorul şi doctorul român în filologie hispanică Paul Alexandru Georgescu (1914); scriitorul şi scenaristul american Sidney Sheldon (1917); creatorul italian de modă italian Ottavio Missoni, atlet de performanță în tinerețe (1921); inginerul şi profesorul canadian de origine română Ion I. Inculeţ, specialist în domeniul electricităţii statice (1921); criticul român de teatru Margareta Bărbuţă (1922); compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul şi pedagogul român Tudor Jarda (1922); actorul canadian de film Leslie Nielsen (1926); actriţa română Elena Sereda (1926); bucătarul francez Paul Bocuse, expert în gastronomie și autor de cărți de bucate (1926); matematicianul român Dimitrie D. Stancu (1927); istoricul român Paul Cernovodeanu (1927); prozatorul, traducătorul şi publicistul român Traian Filip (1929); cineastul şi eseistul român Paul Barbăneagră (1929); fizicianul și omul politic român Aureliu Emil Săndulescu (1932); violonistul şi dirijorul argentinian Alberto Lysy (1935); actorul american de film, regizorul și producătorul Burt Reynolds (1936); eseistul, traducătorul și profesorul român Cornel Mihai Ionescu (1941); violonistul francez de jazz Didier Lockwood (1956); compozitorul, dirijorul și muzicologul român George Balint (1961); cântăreaţa, chitarista şi compozitoarea americană de muzică blues şi rock Sheryl Crow (1962); actrița americană de origine greacă, regizoarea și producătoarea de film Jennifer Aniston (1969); cântǎreaţa americanǎ Kelly Rowland, fostă membră a grupului de rhythm and blues „Destiny’s Child” (1981); modelul şi actriţa indiană Sherlyn Chopra (1984) și fotomodelul britanic Nzinga Imani (1991).
– La 11 februarie au murit: matematicianul, omul de știință și filosoful francez René Descartes, unul dintre întemeietorii raţionalismului modern (1650); naturalistul italian Lazzaro Spallanzani, unul dintre întemeietorii biologiei experimentale (1799); compozitorul spaniol Vicente Martin y Soler (1806); scriitorul rus Aleksandr S. Griboiedov (1829); fizicianul francez Leon Foucault, care a demonstrat, graţie pendulei, mișcarea de rotație a Pământului (1868); pictorul, gravorul şi sculptorul francez Honoré Daumier, maestru al caricaturii politice (1879); vorniceasa română Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (1886); prozatoarea română Cora Irineu (s-a sinucis în 1924); episcopul şi istoricul sas transilvănean Friedrich Teutsch (1933); compozitorul, dirijorul şi pianistul austriac Franz Schmidt (1939); regizorul, scenaristul, scenograful şi teoreticianul rus de film Serghei M. Eisenstein, inventatorul filmului politic sovietic (1948); scriitorul, poetul şi jurnalistul maghiar Acsády Károly (1962); preotul şi istoricul român Niculae M. Popescu (1963); poeta şi eseista americană Sylvia Plath (1963); fizicianul german Johannes Hans Daniel Jensen, laureat Nobel (1973); poetul și prozatorul român Gabriel Drăgan (1981); biologul și citologul român Radu Codreanu (1987); actorul român Vasile Niţulescu (1991); biochimistul american Robert W. Holley, laureat Nobel (1993); compozitorul şi folcloristul român Ludovic Paceag (1993); scenaristul, regizorul şi producătorul francez Roger Vadim (2000); aviatoarea franceză Jacqueline Auriol (2000); producătorul francez de film Daniel Toscan du Plantier (2003); mezzosoprana rusă Irina Arhipova (2010); cântăreaţa, manechinul, actriţa şi producătoarea americană Whitney Houston, cea mai premiată femeie din toate timpurile (2012); filosoful român Mihail-Radu Solcan (2013); muzicianul britanic Rick Huxley (2013); soprana rusă Irina Maslennikova (2013); actorul francez Roger Hanin (2015); actorul, regizorul şi scenaristul spaniol Ricardo Palacios (2015); artista plastică şi profesoara română Adriana Oancea Şuteu (2015); jurnalistul american Bob Simon, cunoscut corespondent de război şi recompensat cu 27 de Premii Emmy (2015); pictorul român Constantin Daradici (2017); cântăreţul american Vic Damone (2018); criticul și istoricul de artă, editorul și traducătorul român Vasile Florea (2019) și poetul român Octavian Doclin (2020).
Septimiu Cioloboc
