Oameni & Fapte – 11 iunie
Publicat de Corina Muntean, 11 iunie 2019, 06:00 / actualizat: 11 iunie 2019, 8:11
– Este cea de-a 162-a zi a lui 2019. Au mai rămas 203 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:29 şi va apune la ora 21:14.
– La 11 iunie 1184 î.Hr., conform calculelor matematicianului şi geografului antic grec Eratostene, Troia a fost arsă de ahei, la finele Războiului Troian, după zece ani de asediu. În 11 iunie 1770 exploratorul şi navigatorul britanic James Cook a descoperit, în timpul primului său voiaj în Pacific, într-un loc în care nava sa a eşuat, Marea Barieră de Corali, situată în largul coastei australiene, cel mai mare recif de corali din lume alcătuit din mai mult de 2.800 de recife şi peste 400 de tipuri de corali.
– În 1788 navigatorul rus Gerasim Izmailov a explorat coasta de sud a Peninsulei Alaska, revendicând teritoriul pentru Rusia, mai ales că în zonă se aflau deja comercianţi ruşi de blănuri, iar la 11 iunie 1848 s-a declanşat Revoluţia paşoptistă la Bucureşti, unde domnitorul Gheorghe Bibescu a fost silit să semneze „Constituţia” (proclamaţia şi programul de la Islaz) şi să recunoască guvernul revoluţionar provizoriu alcătuit din: Nicolae Bălcescu, Gheorghe Magheru, Nicolae şi Ştefan Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Constantin Kretzulescu, C. A. Rosetti şi colonelul Ioan Odobescu.
– La 11 iunie 1903 regele sârb Alexandru I și regina Draga au fost asasinați de reprezentanţi ai grupării pan-slaviste „Mâna Neagră”, care urmăreau îndepărtarea Serbiei de sub influența vestică, în favoarea Rusiei, iar în 1919, la Conferinţa de Pace de la Paris (din 11-13 iunie), delegaţiei române i s-a comunicat decizia Consiliului Suprem Aliat privind frontierele României cu Ungaria şi cu Iugoslavia, act prin care se recunoştea unirea Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului şi Banatului cu ţara.
– În 1925 scriitoarele Elena Văcărescu şi Anna de Noailles au devenit, prin alegeri, primele femei membre de onoare ale Academiei Române, iar în anul 1933 Radiodifuziunea Română a realizat, la Bucureşti, prima transmisiune a unui meci de fotbal (România – Iugoslavia, scor 5-0, în Cupa Balcanică).
– La 11 iunie 1948 Marea Adunare Naţională a României a votat Legea cu privire la naţionalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de transport şi de asigurări, prin care se lichida proprietatea privată. „Naţionalizarea” a fost o confiscare directă, ordonată de puterea comunistă, fără nicio despăgubire.
– În 1955 a avut loc accidentul de pe circuitul de 24 de ore de la Le Mans, din Franţa, în care 84 de persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 100 au fost rănite, acesta fiind considerat cel mai grav accident din istoria curselor auto.
Atunci, „Mercedes-ul” francezului Pierre Levegh s-a lovit de „Austin”-ul britanicului Lance Macklin, apoi s-a răsucit în aer și a explodat, provocând dezastrul. În anul 1978 jucătoarea română de tenis de câmp Virginia Ruzici a cucerit titlul de campioană la Roland Garros (Paris, Franța), fiind prima româncă laureată atât la simplu, cât și la dublu (cu jucătoarea iugoslavă Mima Jaušovec).
– La 11 iunie 1992 a început prima ediţie a Târgului internaţional de carte Bucureşti – Bookarest (11-14 iunie), devenit BookFest din 2006, iar în anul
2004 au avut loc, la Washington National Cathedral din Washington D.C., funeraliile preşedintelui american Ronald Reagan. În 11 iunie 2005 ziarista franceză Florence Aubenas și însoțitorul ei, ghidul irakian Hussein Hanoun, au fost eliberați după 157 de zile de captivitate în Irak, iar în anul 2008 un incendiu a distrus Biserica Evanghelică din Bistrița.
– La data de 11 iunie s-au născut: autorul dramatic şi poetul englez Benjamin [Ben] Jonson (1572); pictorul englez John Constable (1776); compozitorul şi dirijorul german Richard Strauss (1864); folcloristul şi scriitorul român Tudor Pamfile (1883); prozatorul, criticul literar şi eseistul japonez Yasunari Kawabata, laureat Nobel (1899); oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau, inventator al scafandrului autonom împreună cu Émile Gagnan (1910); regizorul grec de film Michael Cacoyannis, semnatarul peliculei „Zorba Grecul” (1922); scriitorul și actorul francez Jean-Pierre Chabrol (1925); scriitorul american William Styron (1925); actorul şi regizorul român Victor Moldovan (1926); biochimistul român Mihail Șerban (1930); actorul, scenaristul şi scriitorul american Gene Wilder (1933); clericul român greco-catolic Ioan Șișeștean, fost episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureşului (1936); pilotul scoţian de automobilism Sir Jackie Stewart, campion mondial de Formula 1 (1939); romanciera maghiară Ács Margit (1941); soprana şi profesoara română Marina Krilovici (1942); poetul, eseistul, criticul şi istoricul de artă român Grigore Arbore (1943); chitaristul britanic Richard Palmer-James, textier al formaţiei de rock „King Crimson” și membru al trupei „Supertramp” (1947); actrița română Mariana Buruiană (1955); caricaturistul român Ştefan Popa – Popa’s (1955); prozatorul, eseistul şi criticul literar român Liviu Papadima (1957); actorul de film, scriitorul și cântăreţul englez Hugh Laurie (1959) şi actorul român de teatru şi film Marius Stănescu (1966).
– În 11 iunie au murit: călugărul franciscan, filosoful şi naturalistul englez Roger Bacon (1294); exploratorul și căpitanul englez Sir John Franklin (1847); scriitorul şi jurnalistul maghiar Aczél Endre (1935); romanciera, autoarea dramatică, traducătoarea şi publicista română Sofia Nădejde, soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde şi sora pictorului Octav Băncilă
(1946); publicistul şi filosoful italian Julius Evola (1974); actorul american de film John Wayne (1979); istoricul român David Prodan (1992); filosoful, esteticianul şi sociologul român George Uscătescu (1995); poetul şi ziaristul angolez David Mestre (1998); soprana bulgară Ghena Dimitrova (2005); scriitorul argentinian Juan José Saer (2005); actriţa americano-canadiană de film şi televiziune Ann Rutherford (2012); boxerul amator cubanez Teófilo Stevenson, campion mondial şi olimpic (2012); artista decoratoare română Şerbana Drăgoescu, specializată în tapiserie (2013); economistul, istoricul şi sociologul american Robert Fogel, laureat Nobel (2013); actriţa americană, poeta, scenarista şi jurnalista Ruby Dee (2014); dirijorul spaniol Rafael Frühbeck de Burgos (2014); saxofonistul şi compozitorul american Ornette Coleman, precursorul stilului free-jazz (2015); actorul britanic Ron Moody (2015); percuţionistul de jazz şi blues, profesorul şi jurnalistul român Corneliu Stroe (2017); acordeonista, pianista și compozitoarea franceză Yvette Horner, supranumită „regina balurilor populare” (2018) și cântăreața română de muzică populară Maria Butaciu (2018).
Septimiu Cioloboc
