Oameni & Fapte – 11 octombrie

– Este cea de-a 284-a zi a lui 2021. Au rămas 81 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:34 şi va apune la ora 18:42.

– În România este „Ziua Şcolii Ardelene”, sărbătoare publică marcată din 2014 şi dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de intelectualitatea română din Transilvania de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul veacului al XX-lea, mişcare cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană. Ziua de 11 octombrie a fost aleasă pentru că este data la care, în 1754, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice în limba română.

– Este „Ziua Internaţională a Fetelor” („International Day of the Girl Child”), sărbătorită din 2012 şi care promovează drepturile fetelor din întreaga lume. Este şi „Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii”, marcată, din 2004, la iniţiativa participanţilor la Congresul de Oncologie desfăşurat la Istanbul.

– Este și Ziua Naţională a statului Fiji, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1970. Se sărbătorește în a doua zi de luni din octombrie.

– În Canada este „Ziua Recunoştinţei” („Thanksgiving Day”), o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada. Este celebrată mai mult ca o sărbătoare naţională decât ca una religioasă și a fost marcată pentru prima oară în data de 15 aprilie 1872. În anul 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa data de 11 noiembrie ca „zi a recunoştinţei”, dar, începând cu 1957, este celebrată în a doua zi de luni din octombrie.

– În SUA este „Columbus Day”, marcată în a doua zi de luni din octombrie. Ziua celebrează momentul în care navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima dată pământul american, la 12 octombrie 1492. Întâia oară s-a celebrat în 12 octombrie 1792, la împlinirea a 300 de ani de la acea faptă.

– În 1138 orașul Alep, din nordul Siriei, era lovit de un puternic cutremur, de 8,5 grade pe scara Richter, seism care a omorât circa 230.000 de persoane şi a provocat importante pagube materiale. În 1593 Mihai Viteazul a intra în București, urcând pe tronul Țării Românești, după acceptarea sa de către Poarta Otomană, iar în 1745 fizicienii Ewald von Kleist (german) și Pieter van Musschenbroek (oalndez), au realizat, independent unul de altul, „butelia de Leyda”, primul condensator electric.

– În 1753 episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron au întemeiat „Şcolile Blajului”, primele instituţii de învăţământ în limba română: „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latine” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (viitoarea Facultate de Teologie). De atunci Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania.

– La 11 octombrie 1802 aeronautul francez Jacques Garnerin a brevetat parașuta, iar în anul 1852 s-a inaugurat Universitatea din Sydney, cea mai veche universitate din Australia. Corpul didactic de atunci era alcătuit din trei profesori.

– În 1866 Carol I a fost recunoscut de către Poarta Otomană ca domnitor al Principatelor Unite Române, iar în 1899, în actuala Africă de Sud, a izbucnit Al Doilea Război al Burilor, între britanici şi burii neerlandofoni din cele două republici independente: Republica Sud-Africană (Republica Transvaal) şi Statul Liber Orange. Este considerat cel mai lung, sângeros şi umilitor război purtat de Imperiul Britanic la începutul secolului al XX-lea.

– În 1913 a intrat în vigoare cel dintâi regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi cum putea obţine carnetul, iar în 1938 regele Carol al II-lea al României emitea Decretul regal de înfiinţare a breslelor de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, ca să înlocuiască sindicatele. În 1939 președintele american Franklin Delano Roosevelt primea o scrisoare de la savantul Albert Einstein, cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare, iar în 1944 Armata Română a eliberat oraşul Cluj de sub ocupaţia horthysto-fascistă, în cea de-a doua conflagraţie mondială.

– În anul 1947 s-a înfiinţat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva, iar în 1968 NASA lansa în spaţiul cosmic „Apollo 7”, prima misiune cu oameni la bord, astronauții Wally Schirra, Donn F. Eisele și Walter Cunningham. În 1970 începea prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB), iar în anul 1984 doamna Kathryn D. Sullivan a devenit prima femeie cosmonaut din SUA care a făcut o călătorie în Cosmos. În 2009 s-a resfinţit Biserica Palatului Cotroceni din Bucureşti, ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino.

– În 11 octombrie s-au născut: scriitorul german Andreas Gryphius (1616); teologul şi filosoful englez Samuel Clarke (1675); chimistul spaniol Fausto Elhuyar (1755); fizicianul şi astronomul german Heinrich Wilhelm Olbers (1758); poetul şi scriitorul elvețian Conrad Ferdinand Meyer (1825); afaceristul american Henry John Heinz, specializat în comerțul cu produse alimentare (1844); economistul, jurnalistul și politicianul sas Karl Wolff (1849); poetul, prozatorul şi traducătorul român Șt.[efan] O.[ctavian] Iosif (1875); activista americană Eleanor Roosevelt, soția președintelui Franklin D. Roosevelt (1884); chimistul german Friedrich Bergius, laureat Nobel (1884); scriitorul francez François Mauriac, laureat al Premiului Nobel (1885); dirijorul italian Piero Coppola (1888); scriitorul și publicistul român Alexandru Sahia (1908); tenorul român Ion Dacian (1911); biochimistul francez Jean Montreuil (1920); scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard, zis „Dickens din Detroit” (1925); actrița română Olga Tudorache (1929); istoricul român Hadrian Daicoviciu (1932); fotbalistul englez Bobby Charlton (1937); regizorul de film și scenograful român Dan Pița (1938); jucătoarea braziliană de tenis și comentatoarea sportivă Maria Esther Bueno, câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem (1939); gimnastul japonez Sawao Kato, campion olimpic (1946); economistul și premierul grec Lucas Papademos (1947); criticul și istoricul literar, eseistul şi traducătorul român Nicolae Bârna (1950); actorul, cântăreţul, regizorul şi scenaristul american David Morse (1953); actrița română Catrinel Dumitrescu (1956); actorul american Luke Perry, unul dintre protagoniştii serialului de televiziune „Beverly Hills, 90210” (1966); ziaristul român Claudiu Săftoiu, fost consilier prezidențial (1968); rapperul american U-God, pe numele adevărat Lamont Jody Hawkins (1970); violonistul român Dan Claudiu Vornicelu (1973); actriţa germană Valerie Niehaus (1974); matematicianul și profesorul american Salman Amin „Sal” Khan, fondatorul Academiei Khan, organizaţie non-profit ce oferă educaţie gratuită pe internet prin videoclipuri de matematică, ştiinţă sau istorie (1976); fotbalistul uruguayan Mauricio Victorino (1982); șahistul ucrainean Ruslan Ponomariov, campion mondial (1983); actrița americană Michelle Trachtenberg (1985) și modelul danez de fitness Mia Sand (1987).

– La 11 octombrie au murit: generalul ceh Jan Žižka, unul dintre liderii Războaielor Husite (1424); fizicianul francez Guillaume Amontons, care a inventat higrometrul (1705); exploratorul american Meriwether Lewis (1809); juristul, istoricul şi omul politic român Alexandru Papiu-Ilarian, unul dintre liderii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania (1877); fizicianul britanic James Prescott Joule, fabricant de bere şi unul dintre fondatorii termodinamicii (1889); compozitorul şi organistul austriac Anton Bruckner (1896); biologul şi entomologul francez Jean-Henri Fabre (1915); scriitorul danez Karl Adolph Gjellerup, laureat Nobel (1919); profesorul şi scriitorul român Scarlat Demetrescu (1945); pictorul francez Maurice de Vlaminck (1958); poetul, prozatorul şi dramaturgul german Johannes Robert Becher (1958); poetul, scriitorul, dramaturgul, pictorul și cineastul francez Jean Cocteau (1963); romancierul american MacKinlay Kantor, câştigător al Premiului Pulitzer (1977); medicul veterinar român Ilie T. Popovici, întemeietor şi director al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti (1982); cântăreaţa, compozitoarea, violonista, violista şi profesoara română Mansi [Clemansa] Barberis (1986); matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (1996); scriitorul şi ziaristul român Alexandru Ungureanu (2004); criticul literar, traducătorul şi eseistul român Emil Iordache (2005); fizicianul şi endocrinologul americano-italian Angelo DiGeorge (2009); omul politic ţărănist român Ion Diaconescu (2011); medicul oftalmolog român Benone Cârstocea (2011); fotbalistul german Helmut Haller (2012); artistul plastic, designerul şi arhitectul român Dorin Iormeanu-Dimitriu (2016); arhitectul de aeroporturi și designerul francez Paul Andreu (2018); cosmonautul sovietic Alexei Leonov, primul „pieton spaţial” (2019); actorul american de film Robert Forster, protagonist în pelicula „Jackie Brown” (2019) și dirijorul român Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat din Tîrgu-Mureş (2020).

Septimiu Cioloboc