Oameni & Fapte – 11 octombrie

– Este cea de-a 285-a zi a lui 2016. Au rămas 81 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:34 şi va apune la ora 18:42.

– Azi, în România, este „Ziua Şcolii Ardelene”, sărbătoare publică marcată din 2014 şi dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de intelectualitatea română din Transilvania de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XX-lea, mişcare cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană. Ziua de 11 octombrie a fost aleasă pentru că este data la care, în 1754, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice în limba română.

– Astăzi este „Ziua Internaţională a Tinerelor Fete” („International Day of the Girl Child”), sărbătorită din 2012 şi care promovează drepturile fetelor din întreaga lume. E şi „Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii”, marcată din 2004, la iniţiativa participanţilor la Congresul de Oncologie desfăşurat la Istanbul. De asemenea, e „Ziua Europeană a Părinţilor”, marcată, din 2002, în a doua zi de marţi din octombrie. Obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi. Tot astăzi, după asfinţitul soarelui, va începe sărbătoarea mozaică Iom Kipur („Ziua Ispăşirii”).

– La 11 octombrie 1138 orașul Alep, din nordul Siriei, a fost lovit de un puternic cutremur, cu magnitudinea de 8,5 grade pe scara Richter, care a omorât circa 230.000 de persoane şi a provocat importante pagube materiale. În 1593 Mihai Viteazul intra în București, urcînd pe tronul Țării Românești, după acceptarea sa de către Poarta Otomană. În anul 1745 fizicianul german Ewald von Kleist și cel olandez Pieter van Musschenbroek, au realizat, independent unul de altul, „butelia de Leyda”, primul condensator electric, iar în 1753 episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron au întemeiat „Şcolile Blajului”, primele instituţii de învăţământ în limba română: „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latine” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (viitoarea Facultate de Teologie). De atunci Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania.

– Pe 11 octombrie 1802 aeronautul francez Jacques Garnerin a brevetat parașuta, iar în anul 1852 s-a inaugurat Universitatea din Sydney, cea mai veche universitate din Australia. Corpul didactic de atunci era alcătuit din trei profesori.

– În 1866 Carol I a fost recunoscut de către Poarta Otomană ca domn al Principatelor Unite Române, iar în 1899, în actuala Africă de Sud, a izbucnit al doilea Război al Burilor, între britanici şi burii neerlandofoni din cele două republici independente: Republica Sud-Africană (Republica Transvaal) şi Statul Liber Orange. Este considerat cel mai lung, sângeros şi umilitor război purtat de Imperiul Britanic la începutul secolului al XX-lea.

– În 1913 a intrat în vigoare cel dintâi regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi cum putea obţine carnetul, iar în 1938 regele Carol al II-lea al României emitea Decretul regal de înfiinţare a breslelor de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, ca să înlocuiască sindicatele. În 1939 președintele american Franklin Delano Roosevelt primea o scrisoare de la savantul Albert Einstein, cu privire la amenințarea reprezentată de armele nucleare, iar la 11 octombrie 1944 Armata Română a eliberat oraşul Cluj de sub ocupaţia horthysto-fascistă, în a doua conflagraţie mondială.

– În anul 1947 s-a înfiinţat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva, iar la 11 octombrie 1968 NASA lansa în spaţiul cosmic „Apollo 7”, prima misiune cu oameni la bord, astronauții Wally Schirra, Donn F. Eisele și Walter Cunningham. În 1970 începea prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB), iar în 1984 doamna Kathryn D. Sullivan a devenit prima femeie cosmonaut din SUA care a făcut o călătorie în Cosmos. În 2009 s-a resfinţit Biserica Palatului Cotroceni din Bucureşti, ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino.

– În 11 octombrie s-au născut: scriitorul german Andreas Gryphius (1616); filosoful englez Samuel Clarke (1675); chimistul spaniol Fausto Elhuyar (1755); fizicianul şi astronomul german Heinrich Wilhelm Olbers (1758); poetul şi scriitorul elvețian Conrad Ferdinand Meyer (1825); afaceristul american cu produse alimentare Henry John Heinz (1844); economistul, jurnalistul și politicianul sas Karl Wolff (1849); poetul român Șt. O. Iosif (1875); activista americană Eleanor Roosevelt, soția președintelui Franklin D. Roosevelt (1884); chimistul german Friedrich Bergius, laureat Nobel (1884); scriitorul francez François Mauriac, laureat Nobel (1885); scriitorul român Alexandru Sahia (1908); tenorul român Ion Dacian (1911); scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard, zis „Dickens din Detroit” (1925); actrița română Olga Tudorache (1929); istoricul român Hadrian Daicoviciu (1932); fotbalistul englez Bobby Charlton (1937); regizorul și scenograful român Dan Pița (1938); gimnastul japonez Sawao Kato, campion olimpic (1946); actorul, cântăreţul, regizorul şi scenaristul american David Morse (1953); actrița română Catrinel Dumitrescu (1956); jurnalistul român Claudiu Săftoiu (1968); actriţa germană Valerie Niehaus (1974) şi șahistul ucrainean Ruslan Ponomariov, campion mondial (1983).

– La 11octombrie au murit: generalul ceh Jan Žižka, unul dintre conducătorii Războaielor Husite (1424); fizicianul francez Guillaume Amontons, inventatorul higrometrului (1705); exploratorul american Meriwether Lewis (1809); juristul, istoricul şi omul politic român Alexandru Papiu-Ilarian, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania (1877); fizicianul britanic James Prescott Joule, fabricant de bere şi unul dintre fondatorii termodinamicii (1889); compozitorul austriac Anton Bruckner (1896); biologul şi entomologul francez Jean-Henri Fabre (1915); scriitorul danez Karl Adolph Gjellerup, laureat Nobel (1919); profesorul şi scriitorul român Scarlat Demetrescu (1945); pictorul francez Maurice de Vlaminck (1958);
poetul, scriitorul, dramaturgul şi pictorul francez Jean Cocteau (1963); romancierul american MacKinlay Kantor, câştigător al Premiului Pulitzer (1977); scriitorul şi ziaristul român Alexandru Ungureanu (2004); criticul literar, traducătorul şi eseistul român Emil Iordache (2005); fizicianul şi endocrinologul americano-italian Angelo DiGeorge (2009); omul politic ţărănist român Ion Diaconescu (2011) şi fotbalistul german Helmut Haller (2012).

Septimiu Cioloboc