Oameni & Fapte – 12 ianuarie
Publicat de radiomures, 12 ianuarie 2017, 06:00
– Este cea de-a 12-a zi a lui 2017. Au mai rămas 353 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:03 şi va apune la ora 16:57.
– La 12 ianuarie 1840 Eforia Școalelor din Bucureşti emitea actul prin care se decidea că țiganii au dreptul de a învăța alături de toți ceilalți cetățeni, iar în anul 1848 izbucnea, la Palermo, Revoluția Paşoptistă din Italia.
– În 1861 apărea, în Principatele Române, Legea pentru înfiinţarea Curţii de Casaţie şi Justiţie, ai cărei membri vor fi numiţi, în 11/23 februarie 1862, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pe 12 ianuarie 1878, în cadrul Războiului de Independenţă, trupele române ocupau, după un atac energic şi fulgerător, localitatea Smârdan (azi în Bulgaria), punct strategic de apărare a Vidinului.
– În anul 1929, la Radiodifuziunea Română era difuzată, pentru prima dată, emisiunea „Ora copiilor”, iar la 12 ianuarie 1950 în URSS s-a reintrodus pedeapsa cu moartea pentru spionaj și sabotaj. În 1951, a intrat în vigoare (inclusiv în România) Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 9 decembrie 1948.
– În Egipt a reînceput, pe 12 ianuarie 1984, procesul de restaurare a marilor piramide, iar în 1985 se desfiinţau, pe baza unui ordin primit prin telefon de la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, toate studiourile teritoriale ale postului public de radio (Radio Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu-Mureş) şi emisiunile în limbile minorităţilor naţionale. Programele 1 şi 2 şi-au redus drastic emisia (numai între orele 6:30 şi 23:30, ulterior între orele 6:00 şi 24:00 în fiecare zi). În această perioadă singura emisiune în limba minorităţilor a fost emisă din Bucureşti. Din 22 decembrie 1989 Radio România şi-a redeschis staţiile regionale.
– În 12 ianuarie 1990 a fost zi de doliu național în România în memoria victimelor Revoluției din decembrie 1989. Tot atunci, la București s-a desfășurat un miting în care se cerea reintroducerea pedepsei capitale.
Cu acea ocazie a eșuat încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului Frontului Salvării Naţionale și de a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere. Pe 12 ianuarie 1998 s-a semnat, la Paris (de către 19 țări europene, inclusiv România), Protocolul privind interzicerea clonării umane – primul text de drept internațional constrângător elaborat în acest domeniu.
– La 12 ianuarie 1999 începea greva minerilor din Valea Jiului, care cereau venirea în zonă a președintelui României, Emil Constantinescu.
– Pe 12 ianuarie 2010 a avut loc unul dintre cele mai puternice seisme care a lovit continentul american în ultimii 200 de ani, cutremurul din Haiti. Magnitudinea seismului a fost de 7 grade pe scara Richter, epicentrul fiind localizat la aproximativ 15 km de oraşul Port-au-Prince, la o adâncime de
10 km. Bilanţul cutremurului a indicat zeci de mii de morţi, circa 300.000 de răniţi şi aproximativ 1.000.000 de oameni rămaşi fără adăpost.
– La 12 ianuarie s-au născut: pictorul spaniol José Ribera (1591); scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (1628); filosoful şi omul politic irlandez Edmund Burke (1729); pedagogul elvețian Johann Heinrich Pestalozzi (1746); generalul şi revoluţionarul paşoptist român Christian Tell (1808); politicianul conservator român Emanoil Pache-Protopopescu (1845); geologul și paleontologul român Sabba S. Ștefănescu (1857); scriitorul şi jurnalistul american Jack London (1876); medicul român Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti (1891); comandantul militar german Hermann Göring, al doilea om ca importanță în Germania Nazistă (1893); scriitorul, poetul şi jurnalistul maghiar Földes Sándor (1895); chimistul elvețian Paul Hermann Müller, laureat al Premiului Nobel (1899); fizicianul rus Igor Kurchatov, specialist în fizică nucleară (1903); compozitorul român Laurenţiu Profeta (1925); medicul român Eugeniu Gh. Proca (1927); actrița română Rodica Tapalagă (1939); actrița americană Kirstie Alley (1951); cântăreţul, compozitorul şi chitaristul suedez Per Håkan Gessle, lider al trupei „Roxette” (1959) şi fotbalistul român Romeo Surdu (1984).
– În 12 ianuarie au murit: exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa (1519); matematicianul și avocatul francez Pierre de Fermat (1665); cărturarul român Aron Pumnul, participant la Revoluția de la 1848 din Transilvania (1866); revoluționarul român Barbu Bălcescu, fratele mai mic al lui Nicolae Bălcescu (1884); matematicianul german Hermann Minkowski (1909); filologul şi romanistul ceh Jan Urban Jarník (1923); medicul american Howard Kelly (1943); scriitoarea engleză Agatha Christie, celebră prin romanele sale poliţiste (1976); actorul român Jorj Voicu (1991); poetul român Tudor George (1992); afaceristul şi filantropul american William R. Hewlett (2001); cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (2003); jurnalistul american Eugene Corbett Patterson, activist al drepturilor civile şi laureat al Premiului Pulitzer (2013); muzicianul american de blues şi country Precious Bryant (2013) şi mezzo-soprana, actriţa şi profesoara rusă Elena Obraztsova (2015).
Septimiu Cioloboc
