Oameni & Fapte – 12 iulie

Publicat de Rotar Mirela, 12 iulie 2022, 06:00 / actualizat: 12 iulie 2022, 9:18

– Este cea de-a 193-a zi a lui 2022. Au rămas 172 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:41 şi va apune la ora 21:14.

– Ortodocşii cinstiesc Sfânta Icoană „Prodromiţa” de la Muntele Athos.

– Azi este Ziua Naţională a Republicii Kiribati (fostele Insule Gilbert), unde se aniversează proclamarea independenţei din 1979.

– Este şi Ziua Naţională a Republicii Democratice São Tomé şi Principe, unde se sărbătoreşte proclamarea independenţei din 1975.

– În anul 1475, în faţa iminentului atac turcesc, Ştefan cel Mare a recunoscut suzeranitatea regelui Ungariei, Matei Corvin, care se obliga să-l sprijine pe domnitorul Moldovei în lupta împotriva turcilor, printr-un act care a fost emis, la Buda, în 15 august 1475.

– În 1859 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza a semnat Ordonanţa de înfiinţare a Oficiului Central de Statistică Administrativă, marcând actul de naştere al statisticii oficiale în România, faptă de care şi-au legat numele doi mari economişti români ai secolului al XIX-lea, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad.

– În 2001 Partidul Social Democrat din România, rezultat în urma fuziunii dintre PDSR şi PSDR, era înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti.

– La 12 iulie 2006 a început criza din Orientul Mijlociu, când Hezbollahul şiit libanez (organizație politică și paramilitară islamică) a capturat doi soldaţi israelieni la frontiera israeliano-libaneză. Războiul din Liban din anul 2006, denumit şi „Războiul dintre Israel şi Hezbollah” (cunoscut în Liban ca „Războiul din Iulie” şi în Israel ca „Al Doilea Război Libanez”), a fost un conflict militar desfăşurat în Liban şi în nordul Israelului. Principalii actori au fost grupările paramilitare Hezbollah şi armata israeliană. Conflictul a continuat până când o încetare a focului ordonată de Organizaţia Naţiunilor Unite a intrat în vigoare la 14 august 2006, deşi în mod oficial s-a încheiat la 8 septembrie 2006, când Israelul a ridicat blocada navală impusă asupra Libanului.

– În 12 iulie s-au născut: omul politic, generalul, scriitorul şi oratorul roman Caius Iulius Caesar, strălucit strateg al Antichităţii (100 î.Hr.); compozitorul, violonistul și violoncelistul italian Evaristo Felice Dall’Abaco (1675); ceramistul englez Josiah Wedgwood, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artă (1730); prozatorul, dramaturgul, filosoful și omul politic azer Mirzä Fätäli Akhundov, întemeietorul literaturii realiste și al teatrului național azer (1812); medicul şi fiziologul francez Claude Bernard, părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale (1813); poetul, prozatorul, filosoful şi naturalistul american Henry David Thoreau (1817); industriaşul american George Eastman, care a inventat aparatul de fotografiat „Kodak” (1854); compozitorul, dirijorul şi pianistul rus Anton Arenski (1861); scriitorul, pictorul și criticul de artă francez Max Jacob, unul dintre inițiatorii cubismului și suprarealismului (1876); matematicianul român Traian Lalescu (1882); pictorul şi sculptorul italian Amedeo Modigliani (1884); producătorul american de film Louis B. Mayer, co-fondatorul şi directorul studioului „Metro-Goldwyn-Mayer” (1884); scriitorul, graficianul şi desenatorul polonez Bruno Schulz, precursor al modernismului contemporan (1892); soprana norvegiană Kirsten Flagstad (1895); arhitectul american Richard Buckminster, autorul construcţiei futuriste „Casa Dymaxion” din Dearborn, statul american Michigan (1895); poetul şi diplomatul chilian Pablo Neruda, laureat Nobel (1904); filosoful şi eseistul român Constantin Noica (1909); fizicianul american Willis Eugene Lamb Jr., laureat Nobel (1913); legionarul român Petre C. Baciu, participant la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la rezistența anticomunistă, deținut politic (1922); eseistul, criticul literar, filozoful şi publicistul român Radu Enescu (1925); tenorul franco-australian Albert Lance (1925); matematicianul român George Ciucu (1927); chimistul american de origine libaneză Elias James Corey, laureat Nobel (1928); traducătoarea şi eseista română Janina Ianoşi, soţia esteticianului Ion Ianoşi (1930); prozatorul şi eseistul român Alexandru Ivasiuc (1933); scriitorul american Donald E. Westlake, unul dintre cei mai prolifici autori americani de romane poliţiste (1933); interpreta română de muzică uşoară și moderatoarea de televiziune Lucky [Lucreţia] Marinescu (1934); pianistul american Van Cliburn (1934); cercetătorul și biochimistul japonez Satoshi Ōmura, laureat al Premiului Nobel (1935); creatoarea italiană de modă Carla Fendi (1937); actorul român Jorj Voicu (1938); prozatorul, dramaturgul şi omul politic român Radu F. Alexandru (1943); actrița română Paula Ionescu (1945); dramaturgul şi scenaristul sârb Dušan Kovačević (1948); jurnalistul, eseistul, analistul politic, scriitorul și profesorul Petru Bogatu din Republica Moldova (1951); istoricul, scriitorul, eseistul, jurnalistul și profesorul britanic Timothy Garton Ash (1955); compozitorul, vocalistul şi chitaristul român Paul Ciuci, membru al trupei pop-rock „Compact” (1956);

medicul pediatru, cercetătorul și profesorul american de pediatrie, oncologie radiologică, chimie biologică, medicină și oncologie Gregg L. Semenza, laureat al Premiului Nobel (1956); poeta şi prozatoarea română Maria-Eugenia Olaru (1957); actrița și cântăreața americană Sully Díaz (1960); autoarea și producătoarea americană de televiziune Renee Graziano (1969) şi tânăra pakistaneză Malala Yousafzai, simbol incontestabil pentru dreptul la educaţie şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace (1997).

– La 12 iulie au murit: preotul, umanistul şi renascentistul olandez Erasm din Rotterdam, primul editor al „Noului Testament” în limbile greacă şi latină (1536); preotul şi astronomul francez Jean Picard, fondator al astronomiei moderne în Franţa (1682); flautistul şi compozitorul german Johann Joachim Quantz (1773); istoricul, filologul şi poetul român Ienăchiţă Văcărescu (1797); traducătorul şi poetul român Ioan Barac (1848); inginerul britanic Robert Stevenson, care a inventat farurile și hidroforul (1850); generalul român Mihail Cristodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în Războiul de Independenţă, când Osman Paşa i-a predat sabia, declarându-se prizonier (1885); istoricul şi publicistul român Florian Aaron (1887); istoricul român Gheorghe Popovici (1905); aviatorul şi constructorul britanic de automobile Charles Rolls, cel care, împreună cu Henry Royce, a fondat compania „Rolls-Royce” (1910); scriitoarea canadiană de limbă engleză Mazo de la Roche (1961); actorul român George Calboreanu (1986); agronomul și agrotehnicianul român Irimie Staicu, specialist în fertilizarea sărăturilor şi podzolurilor (1989); dirijorul român Mircea Cristescu (1995); istoricul şi gânditorul francez François Furet (1997); scriitorul şi eseistul român Mircea Nedelciu (1999); saxofonistul şi compozitorul american de jazz Benny Carter (2003); lingvista română Mioara Avram (2004); dirijorul român Constantin Petrovici (2007); actriţa română Lucia Mureşan (2010); prozatorul Alexandru Gromov din Republica Moldova, autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (2011); pictorul și profesorul român Dimitrie Gavrilean (2012); actorul indian de film Pran Krishan Sikand, zis Pran (2013); politicianul român Emil Bobu, fost înalt demnitar în perioada comunistă (2014); chitaristul și vocalistul sud-african Ray Phiri, legendă a jazz-ului în țara sa (2017); gazetarul român de presă sportivă Sorin Alexandru Satmari (2017); cântăreaţa engleză de folk Judy Dyble, fondatoare și solistă a trupei „The Fairport Convention” şi solistă a trupei cult „Trader Home” (2020); actriţa americană Kelly Preston, soţia lui John Travolta (2020) și biologul, profesorul universitar și omul politic român Alexandru Ionescu (2020).

Septimiu Cioloboc