Oameni & Fapte – 12 mai
Publicat de Rotar Mirela, 12 mai 2022, 07:28
– Este cea de-a 132-a zi a lui 2022. Au rămas 233 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:52 şi va apune la ora 20:45.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali”, celebrată pentru prima dată în anul 1965, de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali. Ziua a fost aleasă pentru a marca naşterea britanicei Florence Nightingale, considerată fondatoarea asistentelor medicale moderne.
– În 12 mai 113 d.Hr. la Roma, în forumul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian, o ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, lucrare atribuită lui Apollodor din Damasc. „Columna” constituie un original act de naştere a poporului român. În 1364 a fost inaugurată, prin carta regală emisă de Cazimir al III-lea al Poloniei, Universitatea Jagiellonă – una dintre cele mai vechi universități din Europa, iar în 1551 s-a fondat Universitatea Națională San Marcos din Lima, Perú, cea mai veche universitate cu o existență continuă din America. La 12 mai 1581 a fost fondată Universitatea din Cluj, iar în 1848 revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania au elaborat, la Braşov, programul-legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”, act care sintetiza dezideratele româneşti prin sintagma: „Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc.”
– La 12 mai 1921 istoricul religiilor, scriitorul și filosoful român Mircea Eliade a debutat în presă, sub numele de Eliade Gh. Mircea, cu articolul „Dușmanul viermelui de mătase” – în numărul 21 al „Ziarului științelor populare și al călătoriilor”, iar în 1926 dirijabilul italian „Norge” devenea prima aeronavă care zbura deasupra Polului Nord. Expediția a fost ideea exploratorului polar norvegian Roald Amundsen. Dirijabilul a fost proiectat de inginerul italian Umberto Nobile, iar exploratorul Lincoln Ellsworth din Statele Unite ale Americii și „Clubul Aero” din Norvegia au finanțat călătoria.
– În 1929 a fost înfiinţat Radio-Clubul Român care avea printre obiective răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţară, iar în 12 mai 1941, la Berlin, inginerul german Konrad Zuse a prezentat unui public format din oameni de ştiinţă calculatorul „Z3”, cel dintâi calculator electromecanic programabil.
– În 1942 a avut loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, când au fost ucişi 1.500 de evrei polonezi, iar în 1943 americanii terminau construirea clădirii Pentagonului. În anul 1945 Armata Română şi-a încheiat, după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria, participarea la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (campanie începută la 23 august 1944).
– În 12 mai 1965 nava spațială sovietică „Luna 5” s-a prăbușit pe… Lună, iar în 2008, în provincia chineză Sichuan, a avut loc un cutremur de 7,9 grade pe scara Richter – seism care a cauzat moartea a peste 50.000 de persoane. În anul 2013 Societatea Română de Radiodifuziune a căpătat înalta decoraţie „Nihil Sine Deo”, acordată într-o ceremonie oficială la „Palatul Elisabeta” în prezenţa membrilor Casei Regale, iar la 12 mai 2019 a început mandatul României în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care a durat doi ani. Ca organizaţie de implementare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, OIAC reuneşte 193 de state membre. Consiliul Executiv al OIAC, format din 41 de state, supervizează activităţile Secretariatului Tehnic al Organizaţiei şi este responsabil de promovarea implementării eficiente şi a respectării Convenţiei, intrată în vigoare la data de 29 aprilie 1997. Convenția este primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă.
– În 12 mai s-au născut: violonistul, compozitorul și pedagogul italian Giovani Battista Viotti (1755); chimistul german Justus von Liebig (1803); istoricul și publicistul român George Bariț[iu] (1812); infirmiera britanică Florence Nightingale (1820); compozitorul grec Pavlos Carrer (1829); compozitorul francez Gabriel Fauré (1845); fizicianul austriac Clemens von Pirquet (1874); exploratorul american Lincoln Ellsworth (1880); filozoful indian Jiddu Krishnamurti (1895); actrița americană Katherine Hepburn (1907); sociologul, geopoliticianul și statisticianul român Anton Golopenția (1909); biochimista britanică Dorothy Crowfoot Hodgkin, laureată Nobel (1910); criticul şi istoricul literar, eseistul, poetul, romancierul, traducătorul, memorialistul și profesorul român Constantin Ciopraga (1916); spionul american Julius Rosenberg (1918); poetul, filosoful și matematicianul rus Alexander Sergeyevich Esenin-Volpin (1924); jurnalista și scriitoarea Claribel Alegría din Nicaragua (1924); regizorul de film, scenaristul și producătorul american Frank Pierson, recompensat cu Premiul Oscar (1925); poetul şi eseistul rus Andrei Voznesensky, considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (1933); compozitorul român de etnie maghiară Zsolt Kerestely (1934); criticul literar român Lucian Raicu (1934); taragotistul român Dumitru Fărcaș (1938); interpretul român de muzică ușoară Aurelian Andreescu (1942); istoricul literar și editoarea română Gabriela Omăt (1947); chitaristul, autorul şi producătorul ceh Ivan Král, a cărui carieră include colaborări cu Patti Smith, Iggy Pop şi David Bowie (1948); actorul, scenaristul, producătorul de film și scriitorul irlandez Gabriel Byrne (1950); actorul american Ving Rhames (1959); actorul american Emilio Estevez (1962); actrița canadiană Deborah Kara Unger (1963); actorul american Stephen Baldwin (1966); rugbistul neo-zeelandez Jonah Lomu (1975); pictorul român Dragoș Burlacu (1978); actrița, cântăreața și fotomodelul canadian de origine suedeză Malin Akerman (1978); fotbalistul brazilian Marcelo Vieira (1988); handbalista maghiară Such Nelli (1992) și actriţa israeliană Odeya Rush (1997).
– La 12 mai au murit: poetul şi dramaturgul englez George Chapman (1634); fizicianul și preotul francez Edme Mariotte (1684); pictorul flamand Lucas Achtschellinck (1699); sculptorul francez Lambert-Sigisbert Adam (1759); scriitorul german August Wilhelm Schlegel (1845); matematicianul şi astronomul francez Jacques Philippe Marie Binet (1856); prozatorul rus Sergei Aksakov (1859); arhitectul englez Charles Barry (1860); arheologul german Friedrich W. E. Gerhard (1867); avocatul, revoluţionarul paşoptist, filosoful şi politicianul român Eftimie Murgu (1870); compozitorul ceh Bedřich Smetana (1884); poeta americană Amy Lowell (1925); scriitorul român Jean Bart (1933); omul politic și comandantul militar polonez Józef Klemens Piłsudski, întemeietorul statului polonez independent (1935); poetul, prozatorul, autorul dramatic şi gazetarul român Horia Petra-Petrescu (1962); poetul, dramaturgul și eseistul englez John Masefield (1967); scriitoarea germană Nelly Sachs, laureată Nobel (1970); filosoful român Ion Banu (1993); antrenorul român de fotbal Ştefan Covaci (1995); caricaturistul americano-român Saul Steinberg (1999); inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, „TU-144” (2001); scriitorul, jurnalistul şi diplomatul român Simion Pop (2008); zoologul şi biogeograful român Petre Mihai Bănărescu (2009); sportiva română Silvia [Dumitrescu] Kaposztai, campioană europeană la tir sportiv (2011); poetul şi prozatorul român Anghel Dumbrăveanu (2013); medicul și omul de știință venezuelan Jacinto Convit, care a realizat un vaccin contra leprei (2014); compozitorul şi profesorul român Mircea Neagu, personalitate marcantă a muzicii corale din România (2017); actorul francez, regizorul, scenaristul și producătorul Michel Piccoli (2020) și scriitoarea, autoarea dramatică, lexicograful și traducătoarea română Ileana Vulpescu, autoarea romanului „Arta conversaţiei” (2021).
Septimiu Cioloboc
