Oameni & Fapte – 13 aprilie
Publicat de MIRELA ROTAR, 13 aprilie 2018, 06:00
– Este cea de-a 103-a zi a lui 2018. Au rămas 262 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:39 şi va apune la ora 20:07.
– Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici sărbătoresc Izvorul Tămăduirii.
– La 13 aprilie 1204, în cadrul celei de-A Patra Cruciade, ocupanţii cruciaţi începeau să prade capitala bizantină Constantinopol, cucerită cu o zi înainte, iar în 1598 regele francez Henric al IV-lea de Bourbon a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa.
– Pe 13 aprilie 1711 s-a încheiat Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia, de la Luck, între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru cel Mare, privind colaborarea în lupta antiotomană. Prin tratat se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului. Documentul descria şi frontierele istorice ale Moldovei.
– În 1742, în Catedrala din Dublin, capitala Irlandei, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel, iar în 1862 a intrat în vigoare Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, legea fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului. În 1885 avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie de pe teritoriul ţării noastre era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române.
– În 1919 la Amritsar, în India, trupele britanice și din Gurkha au masacrat peste 380 de demonstranți neînarmați, iar în 1922 s-a promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra Basarabiei, semnat la Paris, în 1920, de Marea Britanie, Franţa, Italia, şi Japonia, pe de o parte şi România, pe de altă parte. În 1939 Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, promiţându-le asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar România şi Grecia ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale.
– În 1941 armata Germaniei hitleriste a ocupat Belgradul, în cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în anul 1943 nemţii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (un sat la 20 de kilometri vest de oraşul rus Smolensk), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice, NKVD, de pe vremea celei de-a doua conflagraţii nondiale. La Katyń erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk.
– În anul 1945 oraşul Viena era eliberat de sub ocupaţia fascistă, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar în 1948 Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a ţării noastre, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din anul 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de Dr. Petru Groza.
– În 1964 actorul american Sidney Poitier a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar, pentru rolul din filmul „Lilies Of The Field”, iar în 1970 s-a inaugurat aerogara pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, astăzi Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri pe an.
– În Liban a izbucnit pe 13 aprilie 1975 un război civil între forţele creştine şi formaţiunile musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Acordul din octombrie 1990 de la Taef (Arabia Saudită), a pus capăt războiului. În baza tratatului, autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor.
– În 1993 s-a fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România.
– La 13 aprilie 2001 în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, s-a descoperit prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul al VI-lea.
– La 13 aprilie s-au născut: pictorul englez Thomas Lawrence (1769); inginerul și inventatorul englez Richard Trevithick (1771); zoologul austriac Leopold Fitzinger (1802); inventatorul italian Antonio Meucci (1808); scriitorul ecuadorian Juan Montalvo (1832); criticul şi istoricul literar român Pompiliu Eliade (1869); inginerul chimist polonez Jan Szczepanik (1872); compozitorul, dirijorul de cor şi muzicologul român Iosif Velceanu (1874); medicul veterinar şi parazitologul român Ioan Ciurea (1878); filosoful şi scriitorul maghiar Lukács György (1885); pictorul român, graficianul şi criticul de artă Nicolae Tonitza (1886); botanistul român Emil Pop (1897); naturalistul român, geologul şi cercetătorul polar Constantin Dumbravă (1898); psihologul și psihanalistul francez Jacques Lacan (1901); prozatorul, poetul și dramaturgul irlandez Samuel Beckett, laureat al Premiului Nobel (1906); actorul și cântărețul american Howard Keel (1919); filologul, autorul de dicţionare şi istoricul literar român Gheorghe Bulgăr (1920); scriitorul englez John Braine (1922); regizorul american și coregraful Stanley Donen (1924); medicul endocrinolog, poetul, pictorul și graficianul român Alexandru Lungu (1924); fizicianul român Marius Sabin Peculea (1926); actorul francez Maurice Ronet (1927); poetul spaniol José Agustin Goytisolo (1928); regizorul, actorul, scenaristul, producătorul de filme și omul politic român Sergiu Nicolaescu (1930); prozatorul, eseistul şi profesorul român Marcel Petrişor (1930); pilotul american de automobilism Formula 1 Dan Gurney (1931); şahista română Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională (1932); biofizicianul, medicul, poetul, eseistul şi traducătorul român C. D. Zeletin (1935); prozatorul român Nicolae Velea (1936); regizoarea română de teatru Cătălina Buzoianu (1938); actorul american de film Paul Sorvino (1939); scriitorul nord-irlandez Seamus Heaney, laureat al Premiului Nobel (1939); scriitorul francez Jean-Marie Gustave Le Clézio, câştigător al Premiului Nobel (1940); violonistul, compozitorul și dirijorul francez de origine română Vladimir Cosma (1940); pilotul de curse auto şi avocatul englez Max Mosley (1940); medicul american Michael S. Brown, laureat al Premiului Nobel (1941); dirijorul român Modest Cichirdan (1941);
actrița şi autoarea dramatică română Rodica Mandache (1943); actrița și scriitoarea australiană Judy Nunn (1945); scriitorul sloven Drago Jančar (1948); scriitorul și jurnalistul anglo-american Christopher Hitchens (1949); pilotul argentinian de Formula 1 Ricardo Zunino (1949); actorul american Ron Perlman (1950); jurnalistul, poetul, eseistul, romancierul şi diplomatul român Ioan T. Morar (1956); șahistul rus de origine armeană şi evreiască Garri Kasparov, campion mondial (1963); creatoarea română de modă Ingrid Vlasov (1972); fotbalistul brazilian Anderson Luís de Abreu Oliveira (1988) şi actrița și cântăreața italiană Lodovica Comello (1990).
– În 13 aprilie au murit: poetul, dramaturgul, prozatorul şi fabulistul francez Jean de La Fontaine (1695); scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (1794); teologul român de origine sârbă Gherasim Adamovici, episcop ortodox al Transilvaniei (1796); violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (1826); juristul şi profesorul Constantin Moroiu (1847); chimistul german Leopold Gmelin (1853); paleontologul şi geologul englez Sir Henry Thomas De la Beche (1855); matematicianul italian Francesco Severi (1879); botanistul scoțian Robert Fortune (1880); astronomul, geodezul, cartograful şi ofiţerul român Constantin Căpităneanu (1893); lingvistul şi filologul danez Kristoffer Nyrop (1931); scriitorul rus Ilia Ilf (1937); medicul francez Pierre Marie (1940); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Ioan Bohociu (1944); filosoful german Ernst Cassirer (1945); pictorul şi graficianul german Emil Nolde (1956); dirijorul olandez Eduard van Beinum (1959); pictorul italian Carlo Carrà (1966); romancierul, eseistul şi medicul francez Georges Duhamel, tatăl compozitorului Antoine Duhamel (1966); scriitorul român Iosif Moruțan (1974); medicul, poetul și naturalistul grec Theodore Stephanides (1983); scriitoarea spaniolă de limbă catalană Mercè Rodoreda (1983); clavecinistul american Ralph Kirkpatrick (1984); scriitorul român Marcel Constantin Runcanu (1987); scriitorul, scenaristul şi regizorul român de film Francisc Munteanu (1993); actorul român Dumitru Furdui (1998); scriitorul şi editorul italian Giorgio Bassani (2000); regizorul de film şi scriitorul român Mircea Săucan (2003); fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare (2008); istoricul român Florin Constantiniu (2012); interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (2012); istoricul şi arheologul român Mircea Petrescu-Dâmboviţa (2013); poetul, nuvelistul, dramaturgul, sculptorul, romancierul și graficianul german Günter Grass, laureat Nobel (2015); jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (2015) şi juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte, unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial (2016).
Septimiu Cioloboc
