Prima pagină » Eveniment » Oameni & Fapte – 13 august

Oameni & Fapte – 13 august

Publicat de Corina Muntean, 13 august 2021, 04:58

– Este cea de-a 225-a zi a lui 2021. Au rămas 140 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:17 şi va apune la ora 20:37.

– Azi este „Ziua Internaţională a Stângacilor”, marcată prima dată în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubul stângacilor britanici” (creat în anul 1990) a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual. Cei care utilizează în primul rând mâna stângă se străduie, în această zi, să atragă atenţia designerilor şi producătorilor asupra necesităţii de a ţine seama şi de stângaci atunci când creează diverse produse (de exemplu, mouse-ul pentru computer sau diversele ustensile de bucătărie, create exclusiv pentru uzul dreptacilor).

– La 13 august 1521 conquistadorul spaniol Hernán Cortés a cucerit capitala aztecă Tenochtitlan, construind pe vechile-i ruine oraşul Ciudad de México. În 1595 a avut loc Bătălia de la Călugăreni, unde oştile lui Mihai Viteazul, domnitor al Ţării Româneşti, au înfrânt armata otomană a marelui vizir Sinan Paşa. În 13 august 1787 izbucnea războiul ruso-turc, Ţările Române devenind teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana, iar în anul 1894 chimistul britanic Sir William Ramsay și fizicianul englez John William Strutt (lord Rayleigh) au anunțat, la Oxford, descoperirea unui nou gaz: argonul.

– În 13 august 1946 ministrul român de externe Gheorghe Tătărăscu a expus, la Conferinţa de Pace de la Paris, punctul de vedere al României asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară co-beligerantă şi modificarea unor clauze economice, exprimând, totodată, adeziunea României la principiile Cartei ONU. Din păcate, ţării noastre i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare.

– În 1960 Republica Centrafricană şi-a declarat independența față de Franța, David Dacko devenind primul ei președinte, iar în noaptea de 12/13 august 1961 a început ridicarea Zidului Berlinului, care a împărţit oraşul german în două: Berlinul de Est şi de Vest. În esenţă, Zidul constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Zidul a rezistat până la data de 9 noiembrie 1989.

– În ziua de 13 august 2014 Onufrie Berezovski, mitropolit al Cernăuților și Bucovinei (un conservator prorus), a fost ales întâi-stătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.

– La 13 august s-au născut: matematicianul și medicul danez Rasmus Bartholin (1625); poetul austriac Nikolaus Lenau (1802); filosoful și scriitorul rus Vladimir Odoievski (1803); fizicianul și astronomul suedez Anders Jonas Ångström, unul dintre inventatorii spectroscopiei (1814); matematicianul și fizicianul irlandez Sir George Gabriel Stokes (1819); astronomul german Heinrich Ludwig d’Arrest (1822); biochimistul elvețian Johann Friederich Miescher (1844); arheologul francez Edmond Pottier (1855); biologul român Ion C. Constantineanu, specializat în micologie (1859); biochimistul german Richard Willstätter, laureat Nobel (1872); compozitorul, pianistul şi dirijorul englez John [Nicholson] Ireland (1879); pictorul şi sculptorul român de naţionalitate germană Hans Mattis-Teutsch (1884); inginerul și inventatorul scoțian John Logie Baird, „părintele” televizorului (1888); etnomuzicologul și compozitorul român Constantin Brăiloiu (1893); scriitorul rus Roman Gul (1896); regizorul american de film de origine britanică Sir Alfred Hitchcock, maestru al filmelor de suspans (1899); actorul american de film Gene Raymond (1908); arheologul român şi istoricul de artă bisericească Ion Barnea (1913); arhiepiscopul Makarios, fost lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote şi preşedinte al Ciprului (1913); folcloristul şi prozatorul român Ovidiu Bârlea (1917); biochimistul englez Frederick Sanger, laureat Nobel (1918); meşterul român Nicolae Popa, realizator de măşti populare (1919); compozitorul englez George Shearing, legendă a jazz-ului (1919); compozitorul şi interpretul american de blues Jimmy McCracklin (1921); poetul, traducătorul şi gazetarul român Ioanichie Olteanu (1923); fostul preşedinte cubanez Fidel Castro (1926); prozatorul român Ion Lăncrănjan (1928); poetul român, criticul şi istoricul literar Florin Muscalu (1943); actriţa română Micaela Caracaş, soţia actorului Ion Caramitru (1953); prozatoarea, eseista şi editoarea română Adina Kenereş (1957); actriţa indiană de film Sridevi Kapoor (1963); scriitoarea belgiană de limbă franceză Amélie Nothomb (1967) şi pictorul român Adrian Ghenie (1977).

– În 13 august au murit: medicul francez René Laënnec, cel care a inventat stetoscopul (1826); pictorul, desenatorul, gravorul şi litograful francez Eugène Delacroix (1863); medicul maghiar Semmelweis Ignác Fülöp (1865); omul politic român Ioan Axente Sever, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (1906); infirmiera şi statisticiana britanică Florence Nightingale, precursoare a serviciului sanitar modern (1910); compozitorul francez Jules Massenet (1912); biologul și chimistul german Eduard Buchner, laureat Nobel (1917); poetul basarabean Alexie Mateevici (1917); scriitorul, sociologul şi istoricul englez Herbert George Wells, celebru pentru cărțile sale de ficțiune (1946); criticul literar, publicistul, esteticianul şi sociologul român de naţionalitate maghiară Gáal Gábor (1954); istoricul, criticul şi colecţionarul român de artă George Oprescu (1969); omul politic german Manfred Wörner, fost secretar general al NATO (1994); romancierul, dramaturgul şi ziaristul american de limbă franceză Julien Green (1998); pictorul român Ion Pacea (1999); lingvistul spaniol Manuel López Alvar (2001); analistul şi prezentatorul român de radio Peter Wagner (2006); juristul român Paul Mircea Cosmovici (2006); compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul şi pedagogul român Tudor Jarda (2007); regizorul de film Tareque Masud din Bangladesh (2011); scriitoarea şi publicista americană Helen Gurley Brown (2012); doctorul român Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică (2013); inventatorul şi designerul rus Aleksandr Soldatenkov, creator de vehicule spaţiale (2013); regizorul de film, producătorul, scenaristul și profesorul spaniol Basilio Martín Patino (2017); actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (2017) și antrenorul emerit de tenis Aurelian Segărceanu, tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, fost căpitan-nejucător al echipei feminine de „Fed Cup” a României (2018).