Oameni & Fapte- 13 august

– Azi e „Ziua Internaţională a Stângacilor”, sărbătorită în Marea Britanie şi în alte 13 state ale lumii, marcată pentru prima dată în 1992, la iniţiativa „Clubului stângacilor britanici”. Cei ce folosesc în primul rând mâna stângă se străduie, în această zi, să atragă atenţia designerilor şi producătorilor asupra necesităţii de a ţine seama şi de stângaci atunci când creează diverse produse (de exemplu, mouse-ul pentru computer sau diversele ustensile de bucătărie, create exclusiv pentru uzul dreptacilor).

– La 13 august 1521 conquistadorul spaniol Hernán Cortés a cucerit capitala aztecă Tenochtitlan, construind pe vechile-i ruine oraşul Ciudad de México. În 1595 a avut loc Bătălia de la Călugăreni, unde oştile lui Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti, au înfrânt armata otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa. În 13 august 1787 izbucnea războiul ruso-turc, Ţările Române devenind teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Pe 13 august 1894 chimistul britanic Sir William Ramsay și fizicianul englez John William Strutt (lord Rayleigh) au anunțat la Oxford descoperirea unui nou gaz: argonul.

– În ziua de 13 august 1946 ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, şeful delegaţiei române, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al României asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară co-beligerantă şi modificarea unor clauze economice, exprimând, totodată, adeziunea României la principiile Cartei ONU. Din păcate, ţării noastre i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare. La data de 13 august 1960 Republica Centrafricană şi-a declarat independența față de Franța, iar David Dacko devenea primul președinte.

– În noaptea de 12/13 august 1961 a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului german. În esenţă, Zidului Berlinului constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Zidul a rezistat până pe 9 noiembrie 1989.În fine, la 13 august 2014 Onufrie Berezovski, mitropolit al Cernăuților și Bucovinei (un conservator prorus), a fost ales întâi-stătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.

– La 13 august s-au născut, între alţii: matematicianul și medicul danez Rasmus Bartholin (1625); poetul austriac Nikolaus Lenau (1802); filosoful și scriitorul rus Vladimir Odoievski (1803); fizicianul și astronomul suedez Anders Jonas Ångström, unul dintre inventatorii spectroscopiei (1814); matematicianul și fizicianul irlandez Sir George Gabriel Stokes (1819); astronomul german Heinrich Ludwig d’Arrest (1822); biochimistul elvețian Johann Friederich Miescher (1844); arheologul francez Edmond Pottier (1855); biologul român Ion C. Constantineanu, specializat în micologie (1859); biochimistul german Richard Willstätter, laureat Nobel (1872); pictorul şi sculptorul român de naţionalitate germană Hans Mattis-Teutsch (1884); inginerul și inventatorul scoțian John Logie Baird, „părintele” televizorului (1888); etnomuzicologul și compozitorul român Constantin Brăiloiu (1893); scriitorul rus Roman Gul (1896); regizorul american de origine britanică Sir Alfred Hitchcock, un as al filmelor de suspans (1899); folcloristul şi prozatorul român Ovidiu Bârlea (1917); actorul american Gene Raymond (1908); arhiepiscopul Makarios, fost lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote şi preşedinte al Ciprului (1913); medicul și biochimistul englez Frederick Sanger, laureat al Premiului Nobel (1918); meşterul român Nicolae Popa, realizator de măşti populare (1919); compozitorul englez George Shearing, legendă a jazz-ului (1919); fostul preşedintele cubanez Fidel Castro (1926); prozatorul român Ion Lăncrănjan (1928); actriţa română Micaela Caracaş, soţia actorului Ion Caramitru (1958) şi pictorul român Adrian Ghenie (1977).

– În 13 august au murit: medicul francez René Laënnec, cel care a inventat stetoscopul (1826); pictorul francez Eugène Delacroix (1863); omul politic român Ioan Axente Sever, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (1906); infirmiera şi statisticiana britanică Florence Nightingale, precursoare a serviciului sanitar modern (1910); compozitorul francez Jules Massenet (1912); biologul și chimistul german Eduard Buchner, laureat al Premiului Nobel (1917); scriitorul, sociologul şi istoricul englez Herbert George Wells, celebru pentru cărțile sale de ficțiune (1946); criticul literar, publicistul, esteticianul şi sociologul de naţionalitate maghiară din România Gáal Gabor (1954); istoricul, criticul şi colecţionarul român de artă George Oprescu (1969); omul politic german Manfred Wörner, fost secretar general al NATO (1994); romancierul, dramaturgul şi ziaristul american de limbă franceză Julien Green (1998); pictorul român Ion Pacea (1999); lingvistul spaniol Manuel López Alvar (2001); compozitorul român Tudor Jarda (2007); scriitoarea şi publicista americană Helen Gurley Brown (2012) şi inventatorul şi designerul rus Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale (2013).

Septimiu Cioloboc