Oameni & Fapte – 13 ianuarie

Publicat de Corina Muntean, 13 ianuarie 2021, 06:01

– Este cea de-a 13-a zi a lui 2021. Au mai rămas 352 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:03 şi va apune la ora 16:59.

– Pe 13 ianuarie 532 d.Hr. a izbucnit, la Constantinopol, Răscoala Nika, ce a zguduit Imperiul Bizantin din timpul domniei împăratului Justinian şi a aprigei sale soţii Teodora, revoltă reprimată de către comandantul militar, generalul Belisarius. Circa 30.000 de răsculați, marea majoritate suporteri fanatici ai „Verzilor”, au fost masacrați în hipodrom, unde se desfăşurau celebrele curse de care. „Nika!” era o exclamaţie care însemna „Victorie!” sau „Am învins!”, iar Răscoala Nika a fost cântecul de lebădă al curselor de cai, ca sport de masă în Bizanţ.

– La 13 ianuarie 1602 a fost publicată, în Anglia (pentru prima oară în lume), piesa dramaturgului William Shakespeare – „Nevestele vesele din Windsor”, iar în 1750 a fost încheiat Tratatul de la Madrid dintre Portugalia şi Spania, care fixa sferele de influenţă ale celor două ţări în zona Americii de Sud.

– Pe 13 ianuarie 1854 a fost eliberat primul patent pentru un acordeon pe teritoriul SUA, inventatorului Anthony Faas, din Philadelphia, după ce acesta a făcut două îmbunătățiri: una la tastatură și alta la burduf, pentru o calitate mai bună a sunetului.

– În 1898 apărea, în ziarul francez „L’Aurore”, celebra scrisoare deschisă a scriitorului Émile Zola, intitulată „J’accuse!”. Adresată preşedintelui Franţei, Félix Faure, scrisoarea acuza guvernul de antisemitism şi de încarcerarea ilegală a lui Alfred Dreyfus, un ofiţer francez condamnat la închisoare pe viaţă pentru spionaj. Scrisoarea a cauzat un scandal public în Franţa şi peste hotare, iar scriitorul a fost acuzat şi găsit vinovat de calomnie la 23 februarie 1898. Pentru a evita încarcerarea, Émile Zola s-a exilat temporar în Anglia, de unde s-a întors în iunie 1899. Ca rezultat al popularităţii scrisorii, chiar şi în lumea anglofonă, „J’accuse!” a devenit o expresie generică a indignării şi a acuzării unei persoane puternice.

– Un incendiu de proporţii, izbucnit în 1906, a distrus cea mai mare parte a orașului Panamá, capitala republicii cu acelaşi nume din America Centrală, iar pe 13 ianuarie 1910 a avut loc prima transmisiune radiofonică de operă: vocea tenorului italian Enrico Caruso, cântând pe scena Metropolitanului din New York, a fost captată la 30 kilometri distanţă.

– Pe 13 ianuarie 1914 avea loc, la cinematograful „Clasic” din București, premiera filmului istoric „Cetatea Neamţului”, după nuvela lui Costache Negruzzi şi piesa de teatru a lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, filmul a trezit interes în special pentru faptul că a fost scris şi realizat de scriitorii Emil Gârleanu şi Corneliu Moldovan.

– La 13 ianuarie 1915 un cutremur de 7 grade pe scara Richter, produs în zona oraşului italian Avezzano, a omorât aproape 30.000 de oameni, iar în 1918 guvernul sovietic a întrerupt relațiile diplomatice cu ţara noastră, anunţând şi că „Tezaurul României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”. Dar fapta… nu s-a mai împlinit.

– În 1926 România a aderat la Convenţia de la Geneva referitoare la regimul internaţional al căilor ferate, precum şi la Convenţia privind simplificarea formalităţilor vamale, iar pe 13 ianuarie 1941 generalul Ion Antonescu a efectuat o vizită în Germania, în cursul căreia s-a întânit cu Adolf Hitler, obținând sprijinul Fuhrer-ului în conflictul intern dintre conducătorul statului român şi „Mișcarea Legionară”.

– La 13 ianuarie 1942 producătorul american de automobile Henry Ford a primit brevetul pentru automobilul din… plastic, care este cu 30% mai ușor decât o maşină obișnuită, iar în 1945 a fost creată Agenţia italiană de presă ANSA (Agenzia Nazionale Stampa Associata), cu sediul la Roma.

– În ziua de 13 ianuarie 1964 casa de discuri „Capitol Records” a lansat primul single al formaţiei britanice „The Beatles” în SUA, „I wanna hold your hand”, care a atins cifra de un milion de exemplare vândute, după numai trei săptămâni, iar în anul 1990, la graniţa României cu R.S.S. Moldovenească (astăzi Republica Moldova) a fost desfiinţat gardul de sârmă ghimpată şi au fost introduse facilităţi de trecere a frontierei.

– Pe 13 ianuarie 1993 s-a deschis spre semnare, la Paris, Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia. România a semnat încă din prima zi Convenţia, care a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997.

– Din 1998 se ţine „Ziua luptătorilor pentru libertatea Lituaniei”, marcând tragicele evenimente din 11-13 ianuarie 1991, când trupele sovietice au ocupat Departamentul Securității Statului (tipografia din Vilnius). Atacul asupra televiziunii și centrului de presă din Vilnius s-a soldat cu cel puţin 14 civili morți și peste 600 de răniți.

– La 13 ianuarie 2001, în insula El Salvador, a avut loc un cutremur cu magnitudinea 7,6 pe scara Richter, seism care a făcut peste 5.000 de morți.

– În anul 2006 s-a inaugurat „Staţia Law-Racoviţă”, prima staţie românească permanentă de cercetare şi explorare din Antarctica, iar pe 13 ianuarie 2012 nava de croazieră italiană „Costa Concordia” s-a ciocnit de o stâncă în apropierea insulei Giglio din Marea Mediterană. Inundată în bună măsură, nava s-a înclinat până la 65 grade, devenind nemanevrabilă. Majoritatea celor peste 4.200 de persoane la bord s-au putut salva, însă accidentul s-a soldat cu 30 de morţi, 2 dispăruţi presupuşi morţi şi 64 de răniţi. Căpitanul navei de croazieră, Francesco Schettino, a fost ulterior condamnat la 16 ani de închisoare.

– La 13 ianuarie s-au născut: arhitectul francez François Mansart, unul dintre fondatorii clasicismului și căruia i se atribuie inventarea mansardei (1598); tenorul român Grigore Gabrielescu (1859); poetul grec Kostís Palamás (1859); fizicianul german Wilhelm Wien, laureat Nobel (1864); mitropolitul român greco-catolic Vasile Suciu (1873); naturalistul român Ion Borcea, fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea (1879); economistul, lingvistul, sinologul şi editorul chinez Zhou Youguang, părintele sistemului „Pinyin” de latinizare a scrierii chineze (1906); poetul român George Petcu (1917); violoncelistul rus Daniil [Borisovici] Shafran (1923); dansatorul şi coregraful francez Roland Petit (1924); actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (1925); cântăreaţa şi compozitoarea americană de jazz Melba Liston, prima femeie care a cântat la trombon cu mari trupe ale anilor 1940 și 1960 (1926); scriitorul englez Michael Bond, creatorul celebrului ursuleţ Paddington (1926); biologul britanic de origine sud-africană Sydney Brenner, laureat Nobel (1927); filologul, criticul şi istoricul literar, editorul şi profesorul român George Gană (1935); baritonul italian Renato Bruson (1936); criticul de teatru, filosoful și esteticianul român Victor Ernest Mașek (1937); cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (1938); regizoarea română de filme de animaţie, ilustratoarea de carte şi scenografa Tatiana Apahidean [Schön] (1939); operatorul român de film Mihai Truică (1950); celebrul bucătar francez Bernard Loiseau (1953); scenaristul, regizorul de film și profesorul român Valeriu Drăgușanu (19560; chimistul american Eric Betzig, laureat Nobel (1960); actrița, comedianta și prezentatoarea americană de televiziune Julia Louis-Dreyfus (1961); actrița americană de film Penelope Ann Miller (1964); actorul american Patrick Dempsey (1966); actorul român Toni Tecuceanu (1972); actrița americană Nicole Eggert (1972); scriitorul german Daniel Kehlmann, autorul cărții „Ich und Kaminski” / „Eu şi Kaminski” (1975); chitaristul şi compozitorul norvegian de black metal Rune Eriksen (1975); fotbalistul columbian Mario Alberto Yepes Díaz (1976); fotbalistul brazilian Magno Alves de Araújo (1976); actorul britanic de film Orlando Bloom (1977); gimnasta română Floarea Leonida, campioană europeană la bârnă (1987) și jucătoarea română de tenis de masă Daniela Dodean-Monteiro, campioană europeană (1988).

– În 13 ianuarie au murit: poetul renascentist englez Edmund Spenser (1599); pictorul și gravorul flamand Jan Bruegel, fiul lui Pieter Bruegel cel Bătrân (1625); poetul, dramaturgul şi traducătorul român George Bengescu-Dabija (1916); folcloristul şi traducătorul român Ioan Caragiani (1921); legendarul justițiar american Wyatt Earp, unul dintre cei mai cunoscuți pistolari din Vestul Sălbatic (1929); inginerul britanic Sebastian Ziani de Ferranti, inovator în domeniul electricității (1930); scriitorul irlandez James Joyce, fondatorul romanului modern (1941); lăutarul român Zavaidoc – pe numele adevărat Marin Teodorescu (1945); actorul român Ronald Bulfinski (1953); pictorul american de origine germană Lyonel Feininger (1956); poetul, eseistul și dramaturgul român Dan Botta (1958); scriitoarea italiană Sibilla Aleramo (1960); actorul român George Mărutză (1968); compozitorul român de muzică uşoară, pianistul şi şeful de formaţie Gelu Solomonescu (1984); actorul rus de teatru şi film Igor Ilinsky Igor Ilinski (1987); compozitorul brazilian Camargo Guarnieri (1993); scriitorul român Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (2000); regizorul şi producătorul american de film Ted Demme (2002); prozatorul și poetul român Sorin Holban (2004); prozatorul şi publicistul român Corneliu Ştefanache (2009); cântăreţul și compozitor american Teddy Pendergrass (2010); americanca Ellen Stewart, excentrica doamnă de culoare care a înfiinţat celebrul teatru experimental „La MaMa, E.T.C. – Experimental Theatre Club” – din New York (2011); economistul român şi omul politic creştin-democrat Mircea Ciumara, ministru de mai multe ori (2012); jurnalistul american Eugene Patterson, fost militant pentru drepturile civile în statele americane sudice (2013); actorul român de teatru, film şi televiziune Mihai Fotino (2014); geofizicianul, scriitorul şi dramaturgul român Valentin Nicolau, fondator al editurii „Nemira” (2015); romancierul şi publicistul român Ionel Bandrabur (2016); traducătoarea, publicista şi profesoara română Mioara Caragea (2017); medicul român de obstetrică-ginecologie și profesorul Petrache Vârtej (2019); interpretul de muzică ușoară Ștefan Petrache din Republica Moldova (2020) și saxofonistul de jazz, compozitorul şi aranjorul român de origine armeană Garbis Dedeian (2020).

Septimiu Cioloboc