Oameni & Fapte – 13 iulie

– Este cea de-a 194-a zi a lui 2022. Au rămas 171 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:42 şi va apune la ora 21:13.

– În România este „Ziua Specialităţii Militare «Război Electronic»”, iar pe plan extern este Ziua Naţională a Republicii Muntenegru, ce marchează data de 13 iulie 1878, când Congresul de la Berlin recunoştea Muntenegru ca cel de-al 27-lea stat independent din lume şi începutul primei răscoale populare din Europa (în Muntenegru) împotriva Axei, în 1941.

– În 1774 moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns în Catedrala Mitropolitană din București (actuala Catedrală Patriarhală). În 1774, pe când Ţara Românească se afla sub ocupaţie rusească, generalul rus Petru Saltîcov a dăruit boierului macedoromân Hagi Dimitrie moaştele sfântului, deoarece satul Basarabovo din Bulgaria a fost complet distrus în urma războiului ruso-turc (1769-1774), iar moaştele nu puteau să mai rămână în biserica pustiită de acolo. În 1792 Sfântul Dimitrie era proclamat „Ocrotitorul Bucureştilor”. După anumite procesiuni cu moaştele sale, s-a oprit epidemia de ciumă din Bucureşti (în 1815), s-a pus capăt secetei (în 1827) și s-a înlăturat holera ce se abătuse peste localnici (în 1831).

– La 13 iulie 1793 Jean Paul Marat, unul dintre cei mai puternici și influenți instigatori ai Revoluției franceze, era înjunghiat de către Charlotte Corday, o femeie devotată cauzei girondinilor cărora Jean Paul Marat le-a fost cel mai înverșunat adversar. În 1841 a fost semnată Convenția Internațională de la Londra privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele, iar în anul 1848 circa 20.000 de otomani, în frunte cu Suleiman Paşa, poposeau la Rusciuk (astăzi Ruse, în Bulgaria), gata să intervină în Ţara Românească. După şase zilei turcii vor trece Dunărea, pe la Giurgiu, cu scopul de a restabili „ordinea legală” şi de a proteja „vechile drepturi şi instituţiuni ale ţării”.

– În anul 1878, în timpul Tratatului de la Berlin, puterile europene redesenau harta Balcanilor, astfel că Serbia, Muntenegru și România deveneau complet independente de Imperiul Otoman. La 13 iulie 1897, după numai două zile de zbor, balonul cu gaz „The Eagle” („Vulturul”) folosit într-o expediţie la Polul Nord de cercetătorii suedezi Salomon August Andrée, Nils Strindberg și Knut Fraenkel a aterizat forţat. Abia la 33 de ani distanţă, în vara lui 1930, doi pescari de pe baleniera norvegiană „Bratvaag” au descoperit corpurile celor trei exploratori, perfect conservate în gheață. Șeful expediției, inginerul Andrée, nu mai avea cap, mâncat probabil de urși.

– Avem şi trei fapte din sport. Femeile au concurat pentru întâia oară la Jocurile Olimpice moderne, la cea de-a 4-a ediţie a Olimpiadei de Vară, găzduită de Londra, în perioada 13 iulie – 31 octombrie 1908. Zece ani mai târziu, în 1928, la concursul automobilistic de la Monthelery (Franța), pilotul român Matei Ghica a stabilit 8 recorduri mondiale. Între 13-30 iulie 1930, în Uruguay s-a desfăşurat primul Campionat Mondial de Fotbal (FIFA World Cup), la care a participat şi naţionala României. Meciurile au avut loc la Montevideo, majoritatea pe „Estadio Centenario”, unde gazdele au triumfat, cu 4-2, în faţa Argentinei, în finala din 30 iulie.

– La 13 iulie 1945 a fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice care a avut loc două zile mai târziu. În România anului 1956 a început, la 13 iulie, îmbunătăţirea educaţiei de bază, prin generalizarea învăţământului de şapte ani şi înfiinţarea de noi şcoli şi institute pedagogice cu durata de doi ani, pentru pregătirea învăţătorilor. În 1977 s-a produs o pană de curent de 25 de ore în oraşul american New York, defecţiune care a generat panică și haos, iar la 13 iulie 2000 guvernul bulgar a decis închiderea definitivă a celor mai vechi două reactoare de la centrala atomică de la Kozlodui, din regiunea Vraţa, până la sfârșitul anului 2002, în deplin acord cu cerința de aderare la Uniunea Europeană.

– În 13 iulie s-au născut: poetul romantic englez John Clare (1793); astronomul german Heinrich Louis D’Arrest, care a descoperit planeta Neptun (1822); pictorul român Arthur Segal (1875); compozitorul, dirijorul şi profesorul român Constantin Baciu (1885); actrița română Maria Ventura (1886); muzicianul american de jazz George Lewis (1900); cântărețul român de operă Nicolae Secăreanu (1901); prozatorul român George Acsinteanu (1905); baritonul român Octav Enigărescu (1924); tenorul italian Carlo Bergonzi (1924); jurnalistul ceh şi omul de radio Ivan Medek, voce importantă a mişcării anti-comuniste din ţara sa (1925); politiciana franceză Simone Veil, supravieţuitoare a lagărului nazist de la Auschwitz, prima femeie devenită ministru în Franţa şi prima femeie aleasă preşedinte al Parlamentului European (1927); scriitorul român Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (1928); compozitorul şi saxofonistul spaniol de jazz Pedro Iturralde (1929); actriţa britanică de film Patsy Byrne (1933); pictorul neo-avangardist italian Piero Manzoni (1933); dramaturgul, romancierul şi poetul nigerian Wole Soyinka, laureat Nobel (1934); scriitoarea franceză Monique Wittig (1935); actorul britanic Sir Patrick Stewart (1940); actorul american Robert Forster, interpretul unui rol memorabil în filmul „Jackie Brown” (1941); actorul american de film Harrison Ford (1942);

arhitectul şi designerul maghiar Rubik Ernő, cel care a inventat celebrul „cub” care-i poartă numele (1944); compozitoarea şi profesoara română Violeta Dinescu (1953); actorul român Adrian Vâlcu (1967); politiciana română Gabriela Vrânceanu-Firea, fostă jurnalistă şi fost Primar General al municipiului Bucureşti (1972); regizorul și scriitorul Oleg Gennadievici Sentsov, fost prizonier ucrainean din Crimeea și simbol al luptei pentru eliberarea deținuților politici din Rusia și din întreaga lume (1976) și actrița și prezentatoarea engleză de televiziune Lisa Riley (1976).

– La 13 iulie au murit: astronomul englez James Bradley (1762); publicistul şi revoluţionarul francez Jean Paul Marat (asasinat în 1793); scriitorul şi poetul maghiar Boldizsár Adorján (1867); astronomul german Heinrich Kreutz (1907); chimistul român Nicolae Teclu (1916); fizicianul francez Gabriel Lippmann, laureat Nobel (1921); compozitorul şi muzicologul român Eusebie Mandicevschi (1929); etnologul german Robert Fritz Gräbner, autorul teoriei „culturii complexe” (1934); compozitorul austriac Arnold Schönberg, pionier al muzicii dodecafonice (1951); pictorița mexicană Frida Kahlo (1954); filologul şi traducătorul român Constantin Balmuș (1957); compozitorul și muzicologul român Marțian Negrea (1973); poetul şi prozatorul român Liviu Bratoloveanu (1983); criticul şi istoricul literar, eseistul și jurnalistul român Eugen Luca (1997); dirijorul german Carlos Kleiber (2004); actorul american de film Red Buttons (2006); soprana română Ioana Nicola Ştirbei (2009); cântăreţul, compozitorul şi instrumentistul român Cornel Fugaru, lider al formației de muzică pop „Sincron” (2011); compozitorul american Jerry Ragovoy (2011); prozatorul Alexandru Gromov din Republica Moldova, autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (2011); actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (2012); producătorul american de film Richard Zanuck (2012); psihologul şi profesorul israelian de origine română Shlomo Bentin (2012); compozitorul și violonistul american de origine franceză Lorin Maazel (2014); prozatoarea sud-africană Nadine Gordimer, luptătoare contra apartheidului şi laureată a Premiul Nobel (2014); cântăreţul mexican de latino Joan Sebastian (2015); criticul literar și activistul chinez pentru democrație și drepturile omului Liu Xiaobo, fost deșinut politic și laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2017); poetul, scriitorul și ziaristul român Ciprian Chirvasiu (2018) și actorul român de teatru și film Cornel[iu] Gârbea (2018).

Septimiu Cioloboc