Oameni & Fapte – 13 iunie

Publicat de radiomures, 13 iunie 2017, 06:00

– Este cea de-a 164-a zi a lui 2017. Au mai rămas 201 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:16.

– În România este „Ziua Informării Preventive”, marcată din anul 2011, în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european. Ziua se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când 13 cade într-o zi de marţi. În această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă.

– La 13 iunie 1456 a fost menţionat, pentru prima dată în documentele din Moldova, „slugerul” – dregător care avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curţii domneşti şi a armatei. Slugerul era şeful măcelarilor şi făcea parte din sfatul domnesc, apoi a decăzut treptat ca importanţă. În anul 1801 s-a inaugurat, la Viena, „Theater an der Wien”, iar în 1848 Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești, a abdicat, plecând la Brașov. Pe 13 iunie 1911, la „Teatrul Chatelet” din Paris, a avut loc cea dintâi reprezentație a baletului „Petrușka – scene burlești în patru tablouri”, de Igor Stravinsky. La data de 13 iunie 1926 avea loc, la Bucureşti, primul congres al radiofoniştilor români, la care au prezentat rapoarte profesor doctor Dragomir Hurmuzescu şi inginerul Emil Petraşcu. În anul 1930 s-a format cel de-al doilea guvern condus de Iuliu Maniu (13 iunie – 8 octombrie 1930). Demisia primului cabinet Iuliu Maniu (10 noiembrie 1928 – 7 iunie 1930) a fost determinată de refuzul premierului de a-l accepta ca rege pe Carol al II-lea al României, care, în anul 1925, renunțase de bunăvoie la drepturile succesorale.

– Pe 13 iunie 1932 savantul şi exploratorul român Grigore Antipa a înfiinţat Institutul de Biooceanografie de la Constanţa, cu două rezervaţii şi staţiuni de cercetări: cea de la Agigea şi cea de la Capul Caliacra. Prima este astăzi departe de mare, iar rezervaţia a fost distrusă. A doua este în ruine, însă rezervaţia mai există. În 1949 institutul a fost transformat în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată, în 1970, în Institutul Român de Cercetări Marine. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 au fost deportați în Siberia peste 31.000 de locuitori din Basarabia și Bucovina de Nord, iar la 13 iunie 1965, în finala Cupei Campionilor Europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, echipa română Rapid București cucerea pentru a treia oară „Cupa de Cristal”, decernată celei mai bune formaţii de pe continent.

– Pe 13 iunie 1990 a început conflictul deschis, în forţă, între Guvernul român şi Opoziţie în legătură cu evacuarea „Pieţei Universităţii” din Bucureşti. Au fost atacate şi incendiate sediile Ministerului de Interne, Direcţiei de Poliţie şi Televiziunii Române. Sosiţi în Bucureşti în sprijinul Guvernului, mineri din Valea Jiului au curmat aceste acţiuni, dar au comis excese împotriva unor sedii de partide şi instituţii, precum şi împotriva unor persoane. Incidentele aveau să intre în cronica social-politică sub denumirea de „Evenimentele din 13-15 iunie” (sau „Prima Mineriadă”), ele afectând grav imaginea României în lume.

– La data de 13 iunie 2004 un meteorit de 4 kilograme a lovit o locuință din Noua Zeelandă, iar în 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 137/2015 pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie. S-a marcat astfel punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând un semnal clar că ţara noastră îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).

– La 13 iunie s-au născut: fizicianul și chimistul scoţian James Clerk Maxwell (1831); scriitorul şi politicianul francez Albert de Broglie (1821); istoricul, filologul, teologul şi folcloristul român Ioan Micu Moldovan (1833); poetul irlandez William Butler Yeats, laureat Nobel (1865); medicul belgian Jules Bordet, laureat Nobel (1870); poetul, jurnalistul şi politicianul argentinian Leopoldo Lugones (1874); scriitorul român Ioan I. Mironescu (1883); filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (1884); soprana germană Elisabeth Schumann (1888); poetul și scriitorul portughez Fernando Pessoa (1888); scriitoarea britanică Dorothy Sayers (1893); atletul finlandez Paavo Nurmi, multiplu campion olimpic la alergare (1897); compozitorul mexican Carlos Chávez (1899); zoologul, ecofiziologul și oceanograful român Eugen A. Pora (1909); scriitorul spaniol Gonzalo Ballester, laureat al Premiului Cervantes (1910); fizicianul american Luis Walter Alvarez, laureat Nobel (1911); poetul canadian de limbă franceză Hector de Saint-Denys Garneau (1912); matematicianul american John Forbes Nash Jr., laureat al Premiului Nobel (1928); informaticianul indian Raj Reddy (1937); actorul german Siegfried Fischbacher (1939); poetul şi prozatorul român Mircea Ciobanu (1940); diplomatul și politicianul sud-corean Ban Ki-moon, fost secretar general al ONU (1944); actorul american Tim Allen (1953); preşedintele României Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului (1959); cântăreața germană Sarah Connor (1980); fotbalistul francez Florent Malouda (1980); actorul american Chris Evans (1981); actrița porno spaniolă Rebeca Linares (1983); actrița americană Ashley Olsen (1986) şi cântărețul suedez Måns Zelmerlöw (1986).
– În 13 iunie au murit: inginerul şi scriitorul român Gheorghe I. Lahovary (1909); chimistul francez Charles Moreau (1929); regizorul american de film de origine franceză George Fitzmaurice (1940); scriitorul japonez Dazai Osamu (1948); dirijorul şi compozitorul american de origine engleză Sir Eugene Goossens (1962); muzicologul român Emil Ciomac (1962); filosoful austriac Martin Buber (1965); poetul şi prozatorul român Nicolae Tăutu (1972); poetul şi traducătorul român Lazăr Iliescu (1977); scriitorul rus Anatoli V. Kuzneţov, disident politic (1979); psihologul român Nicolae Mărgineanu (1980); chimistul român Giorgio Ugo Augosto Ostrogovich (1984); clarinetistul american de jazz Benny Goodman, personalitate a epocii swing (1986); actriţa americană de film Geraldine Page (1987); clavecinistul şi organistul american Scott Ross (1989); cărturarul român Aurel Răuţă (1995); compozitorul român Claudiu Negulescu (1997); navigatorul francez Éric Tabarly (1998); filologul și istoricul literar român Gheorghe Bulgăr (2002); cronicarul dramatic, memorialistul şi traducătorul român Horia Stanca (2002); poetul portughez Eugenio de Andrade (2005); dirijorul şi percuţionistul japonez Hiroyuki Iwaki (2006); chimistul american William Standish Knowles, laureat al Premiului Nobel (2012) şi pictoriţa română Elena Uţă Chelaru (2013).

Septimiu Cioloboc