Oameni & Fapte – 13 iunie

– Este cea de-a 164-a zi a lui 2019. Au mai rămas 201 zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:15.

– Azi se marchează „Ziua Internațională de Conștientizare a Albinismului”, instituită de Organizația Națiunilor Unite în anul 2014. Albinismul este o tulburare genetică, ce se caracterizează printr-o producție scăzută de melanină, pigment care determină culoarea pielii, părului și a ochilor.

– La 13 iunie 1456 a fost menţionat, pentru prima dată în documentele din Moldova, „slugerul” – dregător care avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curţii domneşti şi a armatei. Slugerul era şeful măcelarilor şi făcea parte din sfatul domnesc, apoi a decăzut treptat ca importanţă. În anul 1801 s-a inaugurat, la Viena, „Theater an der Wien”, iar în 1848 Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești, a abdicat, plecând la Brașov.

– În 1911, la „Teatrul Chatelet” din Paris, a avut loc cea dintâi reprezentație a baletului „Petrușka – scene burlești în patru tablouri”, de Igor Stravinsky, iar la 13 iunie 1926 avea loc, la Bucureşti, primul congres al radiofoniştilor români, la care au prezentat rapoarte profesor doctor Dragomir Hurmuzescu şi inginerul Emil Petraşcu. În anul 1930 s-a format cel de-al doilea guvern al României condus de Iuliu Maniu, demisia primului fiind determinată de refuzul premierului de a-l accepta ca rege pe Carol al II-lea, care în 1925 a renunțat de bunăvoie la drepturile succesorale.

– Pe 13 iunie 1932 savantul şi exploratorul român Grigore Antipa a înfiinţat Institutul de Biooceanografie de la Constanţa, cu două rezervaţii şi staţiuni de cercetări: cea de la Agigea şi cea de la Capul Caliacra. Prima este astăzi departe de mare, iar rezervaţia a fost distrusă. A doua este în ruine, însă rezervaţia mai există. În 1949 institutul a fost transformat în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole – înglobată, în 1970, în Institutul Român de Cercetări Marine.

– În noaptea de 12/13 iunie 1941 au fost deportați în Siberia peste 31.000 de locuitori din Basarabia și Bucovina de Nord, iar în 1965, în finala Cupei Campionilor Europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, Rapid București a cucerit pentru a treia oară „Cupa de Cristal”, decernată celei mai bune echipe de pe continent.

– La 13 iunie 1990 a început conflictul deschis, în forţă, între Guvernul României şi Opoziţie, în legătură cu evacuarea „Pieţei Universităţii” din Bucureşti. Au fost atacate şi incendiate sediile Ministerului de Interne, Direcţiei de Poliţie şi Televiziunii Române. Sosiţi în capitală ca să sprijine Guvernul, minerii din Valea Jiului au curmat acţiunile, dar au comis excese împotriva unor sedii de partide şi instituţii, precum şi contra unor persoane. „Evenimentele din 13-15 iunie” (sau „Prima Mineriadă”) au afectat grav imaginea României în lume.

– La data de 13 iunie 2004 un meteorit de 4 kilograme a lovit o locuință din Noua Zeelandă, iar în 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 137/2015 pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie. S-a marcat astfel punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând un semnal clar că ţara noastră îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional. România a devenit cel de-al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ).

– La 13 iunie s-au născut: fizicianul scoţian James Clerk Maxwell (1831); scriitorul şi politicianul francez Albert de Broglie (1821); istoricul, filologul, teologul şi folcloristul român Ioan Micu Moldovanu (1833); dramaturgul şi poetul irlandez William Butler Yeats, laureat Nobel (1865); imunologul şi microbiologul belgian Jules Jean-Baptiste Vincent Bordet, laureat Nobel (1870); poetul, jurnalistul şi politicianul argentinian Leopoldo Lugones (1874); scriitorul, medicul şi profesorul român Ioan I. Mironescu (1883); filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (1884); soprana americană de origine germană Elisabeth Schumann (1888); poetul, prozatorul, criticul literar, traducătorul, editorul şi filosoful portughez Fernando Pessoa (1888); scriitoarea britanică Dorothy Sayers (1893); atletul finlandez Paavo Nurmi, multiplu campion olimpic la alergare (1897); compozitorul, muzicologul şi dirijorul mexican Carlos Chávez (1899); scriitorul şi criticul literar francez Jean Prévost (1901); zoologul ecofiziolog și oceanograful român Eugen A. Pora (1909); romancierul, dramaturgul, eseistul şi criticul literar spaniol Gonzalo Torrente Ballester, laureat al Premiului Cervantes (1910); fizicianul american Luis Walter Alvarez, laureat Nobel (1911); poetul canadian de limbă franceză Hector de Saint-Denys Garneau (1912); poetul, prozatorul, dramaturgul, filologul şi traducătorul român Paul Miron (1926); rugbystul, antrenorul şi comentatorul român Anton Groman (1926); matematicianul american John Forbes Nash Jr., laureat Nobel (1928); informaticianul indian Raj Reddy (1937); actorul german Siegfried Fischbacher (1939); poetul şi prozatorul român Mircea Ciobanu (1940); economistul român Gheorghe Zaman (1942); actorul columbian Carlos Muñoz Sanchez (1943); diplomatul și politicianul sud-corean Ban Ki-moon, fost secretar general al ONU (1944); biochimistul şi geneticianul american Paul Modrich, laureat Nobel (1946); saxofonistul francez Daniel Kientzy (1951); actorul american Tim Allen (1953); sculptorul român Ion Mândrescu (1954); preşedintele român Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului (1959); actriţa română, regizoarea şi traducătoarea Luminiţa Stoianovici (1959); cântăreața germană Sarah Connor (1980); fotbalistul francez Florent Malouda (1980); actorul american Chris Evans (1981); actrița spaniolă de filme porno Rebeca Linares (1983); actrița americană Ashley Olsen (1986); actriţa americană Kat Dennings (1986); fotomodelul american Denise Bidot (1986) şi cântărețul suedez Måns Zelmerlöw (1986).

– În 13 iunie au murit: inginerul şi scriitorul român Gheorghe I. Lahovary (1909); chimistul francez Charles Moreau (1929); regizorul american de film de origine franceză George Fitzmaurice (1940); scriitorul japonez Dazai Osamu (1948); dirijorul şi compozitorul american de origine engleză Sir Eugene Goossens (1962); muzicologul român Emil Ciomac (1962); filosoful austriac de origine evreiască Martin Buber (1965); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Nicolae Tăutu (1972); poetul şi traducătorul român Lazăr Iliescu (1977); scriitorul rus Anatoli V. Kuzneţov, disident politic (1979); psihologul român Nicolae Mărgineanu (1980); chimistul român Giorgio Ugo Augosto Ostrogovich (1984); clarinetistul american de jazz Benny Goodman, personalitate a epocii swing (1986); actriţa americană de film Geraldine Page (1987); clavecinistul şi organistul american Scott Ross (1989); cărturarul român Aurel Răuţă (1995); compozitorul român Claudiu Negulescu (1997); navigatorul francez Éric Tabarly (1998); filologul, autorul de dicţionare și istoricul literar român Gheorghe Bulgăr (2002); cronicarul dramatic, memorialistul şi traducătorul român Horia Stanca (2002); poetul portughez Eugenio de Andrade (2005); percuţionistul şi dirijorul japonez Hiroyuki Iwaki (2006); chimistul american William Standish Knowles, laureat al Premiului Nobel (2012) şi pictoriţa română Elena Uţă Chelaru (2013).

Septimiu Cioloboc