Oameni & Fapte – 13 noiembrie
Publicat de Corina Muntean, 13 noiembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 318-a zi a lui 2020. Au mai rămas 48 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:21 şi va apune la ora 16:50.
– Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului.
– La noi este „Ziua Bibliei”, instituită de Biserica Ortodoxă Română, cu scopul de a sublinia rolul Sfintei Scripturi în viaţa liturgică şi formarea duhovnicească a credincioşilor. Tot astăzi este marcată „Ziua Dramaturgiei Româneşti”, instituită prin Legea nr.96/ 7 mai 2019 și care se celebrează, anual, cu ocazia aniversării premierei spectacolului cu piesa „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, care a avut loc la 13 noiembrie 1884, la Teatrul Naţional din Bucureşti. Astăzi este și „Ziua Limbii Maghiare”, iniţiată de senatorii şi deputaţii UDMR şi stabilită prin decret semnat de preşedintele român Klaus Iohannis, la 11 noiembrie 2015. Cu acest prilej sunt prezentate valorile minorităţii maghiare, tradiţiile şi obiceiurile ungureşti.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători”, marcată din 1946, în ziua de naştere a pedagogului francez Valentin Haüy, care a întemeiat prima şcoală pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784. Este și „Ziua Internaţională a Mimului”, instituită de Institutul Internaţional de Teatru, începând din 1998, declarat „Anul Internaţional al Mimului”, cu ocazia centenarului naşterii francezului Etienne Decroux, fondatorul artei „mimului corporal” sau a „mimului pur”.
– În 1594 s-a dat semnalul începerii războiului antiotoman în Moldova şi Ţara Românească, prin uciderea creditorilor turci din București, la ordinul lui Mihai Viteazul. În 1805 austriacul Johann George Lehner, un măcelar din Viena, a inventat „frankfurter”-ul, precursorul hot-dog-ului de astăzi, iar în anul 1884, la Teatrul Naţional din Bucureşti, avea loc premiera piesei dramaturgului I. L. Caragiale, „O scrisoare pierdută”, avându-i în distribuţie pe actorii Aristizza Romanescu și Constantin Nottara. La 13 noiembrie 1907 inginerul francez Paul Cornu a reuşit primul zbor din lume cu un elicopter, ridicându-se 30 de centimetri de la sol, la bordul primei „maşini zburătoare cu decolare verticală”. Zborul de 20 de secunde l-a aşezat pe Cornu în istorie ca primul pilot al unei aeronave cu aripă rotativă, categoria vehiculelor aeriene motorizate din care face parte elicopterul.
– În 1954 Anglia câştiga, la Paris, prima finală a Cupei Mondiale de rugby, învingând Franța, iar în 1980 naveta spațială „Voyager I” a retransmis pe Pământ prima imagine de lângă planeta Saturn. În 1985 lahárul rezultat în urma erupției vulcanului Nevado del Ruiz a îngropat orașul columbian Armero, ucigând 23.000 de persoane, iar în anul 1990 s-a scris prima pagină World Wide Web, faptă care a revoluţionat comunicarea, internetul fiind printre cele mai mari descoperiri ale omenirii.
– În 13 spre 14 noiembrie 2015 au avut loc atacurile armate de la Paris şi din arondismentele 10 şi 11, lângă arena „Stade de France” din Saint-Denis, soldate cu aproape 130 de morţi şi mai bine de 350 de răniţi. Atentatele, considerate cele mai sângeroase din istoria Franţei, au fost revendicate de Statul Islamic (ISIS), iar printre decedaţi s-au aflat şi doi români, Mariana Lăcrămioara Pop din Maramureş şi Ionuţ Ciprian Calciu din Tulcea.
– La 13 noiembrie s-au născut: teologul, filosoful şi scriitorul roman Sfântul Augustin din Hippo (354); compozitorul ceh Jan Zach (1699); dramaturgul francez Charles Simon Favart (1710); inventatorul, exploratorul şi omul politic englez John Montagu, conte de Sandwich, inventatorul sandviciului (1718); savantul francez Valentin Haüy, întemeietorul primei școli pentru nevăzători din lume (1745); poetul suedez Esaias Tegnér (1782); poetul şi romancierul mexican Ignacio Manuel Altamirano (1834); scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (1850); dirijorul italian Egisto Tango (1873); pianista franceză Marguerite Long (1874); matematicianul german Max Dehn (1878); savantul rus Nikolai Vavilov (1887); pictorul român-evreu Reuven Rubin (1893); regizorul american de teatru și film [Henry Codman] H.C. Potter Jr. (1904); dramaturgul, prozatorul, eseistul, criticul literar şi poetul francez de origine română Eugen Ionescu (1909); actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (1909); actriţa americană de film de origine mexicană Linda Christian (1923); medicul neurolog și profesorul israelian Jean-Jacques Askenasy (1929); eseista, prozatoarea şi traducătoarea română Georgeta Horodincă (1930); arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful român Radu Florescu (1931); actorul, regizorul, producătorul și scenaristul american de film Garry Marshall (1934); actorul, muzicianul și compozitorul italian Jimmy Fontana (1934); actorul american Tom Atkins (1935); publicistul român Anton Uncu (1938); filosoful, logicianul și profesorul american Saul Aaron Kripke (1940); actorul american Joe Mantegna (1947); actrița și poeta română Ioana Crăciunescu (1950); actrița americană Frances Conroy (1953); actrița americană Tracy Scoggins (1953); omul politic mexican Andrés Manuel López Obrador, actual președinte al Mexicului (1953); actorul american Chris Noth (1954); actrița americană Whoopi Goldberg (1955) şi scriitorul, filosoful și traducătorul român Christian Tămaș (1964).
– În 13 noiembrie au murit: fizicianul italian Geronimo Mercuriali (1606); pictorul italian Ludovico Carracci (1619); compozitorul italian Gioacchino Rossini (1868); politicianul român Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale a României (1888); pictorul impresionist francez Camille Pissarro (1903); istoricul şi bibliograful român Nerva Hodoş (1913); poetul, prozatorul şi traducătorul român Dimitrie Anghel (1914); pictorul francez Maurice Denis (1943); prozatorul şi publicistul român Romulus Cioflec (1955); istoricul literar, folcloristul, memorialistul și editorul român Gheorghe T. Kirileanu (1960); dirijorul şi compozitorul italian Bruno Maderna (1973); regizorul italian de film Vittorio De Sica (1974); istoricul român Constantin C. Giurescu (1977); violoncelistul român Ion Fotino (1979); atletul japonez Shisō Kanaguri, primul atlet japonez care a participat la Jocurile Olimpice (1983); poeta română Eta Boeriu (1984); istoricul, politologul şi jurnalistul român Vlad Georgescu, fost director al postului de Radio „Europa liberă” din München (1988); compozitorul și dirijorul american de origine maghiară Antal Doráti (1988); economistul şi omul politic român Alexandru Bârlădeanu (1997); actrița franceză Edwige Feuillère (1998); actrița britanică Valerie Hobson (1998); dirijorul și compozitorul român Liviu Ionescu (2000); actriţa britanică Peggy Mount (2001); filosoful român Alexandru Dragomir (2002); actrița americană Kellie Waymire (2003); wrestlerul american de origine mexicană Eddie Guerrero (2005); regizorul şi scenaristul spaniol Luis García Berlanga (2010); matematicianul francez Alexandre Grothendieck (2014); arhidiaconul român Constantin Voicu, profesori de patrologie (2015); muzicianul şi compozitorul american Leon Russell (2016); actriţa americană Katherine MacGregor, cunoscută pentru rolul doamnei Harriet Oleson în serialul „Little House on the Prairie” /„Căsuţa din prerie” (2018) și rutierul francez Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (2019).
Septimiu Cioloboc
