Oameni & Fapte – 13 octombrie

Publicat de Corina Muntean, 13 octombrie 2021, 05:00

– Este cea de-a 286-a zi a lui 2021. Au mai rămas 79 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:37 şi va apune la ora 18:39.

– Astăzi este „Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale”, stabilită de ONU pentru promovarea unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, în special prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

– Tot astăzi este „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului de Sân Metastatic”. În octombrie, lună dedicată luptei împotriva cancerului de sân, în 13 este marcată cea mai severă formă a acestui diagnostic: cancerul de sân metastatic (denumit de asemenea şi cancer de sân avansat sau în stadiul IV).

– Este „Ziua Internațională a Educaţiei în Penitenciare”, care marchează, din anul 2014, importanţa funcţiei educative a instituţiilor de detenţie şi esenţa intervenţiei recuperative, organizate şi derulate cu persoanele care execută sancţiuni privative de libertate. La 13 octombrie 1989, Consiliul Europei a adoptat un set de recomandări care subliniază nevoile și responsabilitățile privind educația persoanelor încarcerate în Europa.

– Tot astăzi este „Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor Electrice”, organizată pentru prima dată în 2018, pentru a promova colectarea selectivă a echipamentelor electrice și electronice din întreaga lume. Campania a fost inițiată de WEEE Forum, asociația internațională a sistemelor de colectare a deșeurilor electrice.

– În 1307, din ordinul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, cavalerii templieri din Franța, în frunte cu Jacques de Molay, au fost arestați. Ulterior, o bulă a Papei Clement al V-lea cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să facă același lucru și să pună sechestru pe averile templierilor.

– În anul 1479 a avut loc Bătălia de la Câmpul Pâinii (între Orăștie și Șibot), purtată între armatele otomane conduse de Ali Iskender, Isa și Bali și oastea transilvăneană aflată sub comanda lui de Ștefan Báthory. Lupta a devenit un moment important din istoria Transilvaniei, dar şi un reper în desfăşurarea conflictelor dintre creştinii Evului Mediu şi Imperiul Otoman.

– În 13 octombrie 1792 preşedintele american George Washington a pus, la Washington DC, piatra de temelie a „Casei Albe” („White House”), sediul administraţiei prezidenţiale şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani.

– În anul 1860 fotograful american James Wallace Black a făcut prima fotografie aeriană din lume, dintr-un balon cu aer cald suspendat la înălţimea de 1.200 de picioare deasupra oraşului american Boston.

– La Conferinţa Internaţională de Astronomie de la Washington s-a hotărât ca, din 13 octombrie 1884, Observatorul Astronomic de la Greenwich, din estul Londrei, să fie sediul „meridianului zero” (punctul zero al timpului de referinţă pentru definirea fusurilor orare). Denumit Greenwich Mean Time (GMT), meridianul Greenwich desemnează punctul de start al fiecărui fus orar din lume, timpul universal.

– În 1914 americanul Garrett Morgan a inventat și patentat masca de gaze, iar în 1917 avea loc ultima apariţie a Fecioarei Maria la Fatima, un mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, unde trei copii, între 7 şi 10 ani, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut. În 1923 Ankara a devenit capitala Turciei moderne, în locul oraşului Istanbul, iar în 1944 trupele britanice şi greceşti au eliberat Atena de sub ocupaţia germană, în Al Doilea Război Mondial.

– În 1952 s-a inaugurat sediul ONU din New York, iar în 1953 americanul Samuel Bagno patenta prima alarmă electronică, pentru a proteja locuinţele de spărgători. În 1967 a început, la Bucureşti, primul colocviu internaţional consacrat operei sculptorului român Constantin Brâncuşi, iar în 1969 ţara noastră şi Noua Zeelandă au stabilit relaţii diplomatice la nivel de consulat. În 1973 s-a inaugurat Teatrul de Stat din Tîrgu-Mureș, iar în anul 2002, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, a fost proclamată solemn canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului.

– La 13 octombrie s-au născut: nobilul francez Jaques de Molay, Marele Maestru al Cavalerilor Templieri (1244); scriitorul mexican Manuel Eduardo de Gorostiza (1789); designerul britanic Charles Frederick Worth, părintele croitoriei de lux (1825); poetul român Ştefan G. Vârgolici (1843); poetul român Vasile Gherman Pop (1850); juristul, diplomatul şi premierul român Take Ionescu (1858); prozatorul român Iuliu Traian Mera (1861); prozatorul şi dramaturgul român George Mihail Zamfirescu (1898); geologul român Virgil Ianovici (1900); istoricul român Constantin C. Giurescu (1901); medicul, filosoful și scriitorul român Ștefan Odobleja, autorul primei concepţii cibernetice generalizate (1902); fotbalistul român Coloman Braun-Bogdan (1905); actorul și şansonetistul francez Yves Montand (1921); politiciana britanică Margaret [Hilda] Thatcher, prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1925); cântăreața greacă Nana Mouskouri (1934); actorul român Papil Panduru (1934); muzicianul, cantautorul, chitaristul, producătorul și filantropul american Paul Simon, membru al formației „Simon & Garfunkel” (1941); poetul şi prozatorul român Petre Vasile Fati (1944); sociologul, demograful și profesorul cubanezo-american Alejandro Portes (1944); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Gellu Dorian (1953); cantautorul, arhitectul, scriitorul, poetul, traducătorul, pictorul şi graficianul român Alexandru Andrieș, interpret de blues, jazz şi folk (1954) și actrița și cântăreața americană Marie Osmond (1959).

– În 13 octombrie au murit: împăratul roman Claudius, otrăvit de soția sa, Agripina (54 d.Hr.); filosoful francez Nicolas Malebranche (1715); poetul şi romancierul francez Charles Augustin Sainte-Beuve (1869); pictorul român Constantin Lecca (1887); actorul britanic de teatru Sir Henry Irving, primul om de teatru înnobilat (1905); prozatorul român Niculae Cantonieru (1935); filosoful şi sociologul român Nicolae Petrescu (1954); pictorul israelian de origine română Reuven Rubin (1974); jurnalistul sportiv și prezentatorul american de televiziune Ed Sullivan (1974); compozitorul român Tudor Ciortea (1982); actriţa italiană Francesca Bertini (1985); sculptorul român George Apostu (1986); fizicianul american Walter Brattain, laureat Nobel (1987); cineastul şi jurnalistul italian Cesare Zavattini (1989); compozitorul român Liviu Rusu (1991); fizicianul canadian Bertram Neville Brockhouse, laureat Nobel (2003); actorul francez Guillaume Depardieu, fiul lui Gérard Depardieu (2008); cineastul şi eseistul român Paul Barbăneagră (2009); antrenorul român de handbal Oprea Vlase (2011); pictoriţa română Adina Caloenescu (2011); actorul şi prezentatorul american de televiziune Gary Collins (2012); interpreta română de muzică populară Angela Moldovan (2013) şi scriitorul, scenograful, dramaturgul, regizorul, actorul şi pictorul italian Dario Fo, laureat al Premiului Nobel (2016).

Septimiu Cioloboc