Oameni & Fapte – 13 octombrie

– Este cea de-a 286-a zi a lui 2022. Au mai rămas 79 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:36 şi va apune la ora 18:39

– Astăzi este „Ziua Mondială a Vederii în România”, instituită prin Legea nr. 48/2016 și marcată în a doua zi de joi a lunii octombrie, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii. În lume se celebrează „Ziua Mondială a Vederii” („World Sight Day” – WSD), marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sub coordonarea Agenţiei Internaţionale de Prevenire a Orbirii şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020”. Tema ediţiei din anul 2022 este: „Iubiţi-vă ochii”.

– Este „Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale”, stabilită de Organizația Națiunilor Unite, pentru promovarea unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, în special prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

– Tot astăzi este „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului de Sân Metastatic”. În octombrie, lună dedicată luptei împotriva cancerului de sân, în 13 este marcată cea mai severă formă a acestui diagnostic: cancerul de sân metastatic (denumit de asemenea şi cancer de sân avansat sau în stadiul IV).

– Este și „Ziua Internațională a Educaţiei în Penitenciare”, care marchează, din 2014, importanţa funcţiei educative a instituţiilor de detenţie şi esenţa intervenţiei recuperative, organizate şi derulate cu persoanele care execută sancţiuni privative de libertate. La 13 octombrie 1989, Consiliul Europei a adoptat un set de recomandări care subliniază nevoile și responsabilitățile privind educația persoanelor încarcerate în Europa.

– În 1307, din ordinul regelui Filip al IV-lea cel Frumos, cavalerii templieri din Franța, în frunte cu Jacques de Molay, au fost arestați. Ulterior, o bulă a Papei Clement al V-lea cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să facă același lucru și să pună sechestru pe averile templierilor. În 1479 a avut loc Bătălia de la Câmpul Pâinii (între Orăștie și Șibot), purtată între armatele otomane conduse de Ali Iskender, Isa și Bali și oastea transilvăneană aflată sub comanda lui de Ștefan Báthory. Lupta a devenit un moment important din istoria Transilvaniei, dar şi un reper în desfăşurarea conflictelor dintre creştinii Evului Mediu şi Imperiul Otoman.

– În 13 octombrie 1792 preşedintele american George Washington a pus, la Washington DC, piatra de temelie a „Casei Albe” („White House”), sediul administraţiei prezidenţiale şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani, iar în 1860 fotograful american James Wallace Black a făcut prima fotografie aeriană din lume, dintr-un balon cu aer cald suspendat la înălţimea de 1.200 de picioare deasupra oraşului american Boston. În 1884, la Conferinţa Internaţională de Astronomie de la Washington, s-a hotărât ca Observatorul Astronomic de la Greenwich, din estul Londrei, să fie sediul „meridianului zero” (punctul zero al timpului de referinţă pentru definirea fusurilor orare). Denumit Greenwich Mean Time (GMT), meridianul Greenwich desemnează punctul de start al fiecărui fus orar din lume, timpul universal.

– În 1914 americanul Garrett Morgan a patentat masca de gaze, iar în 1917 avea loc ultima apariţie a Fecioarei Maria la Fatima, un mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, unde trei copii, între 7 şi 10 ani, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut. În 1923 Ankara a devenit capitala Turciei, în locul oraşului Istanbul, iar în 1944, în Al Doilea Război Mondial, trupele britanice şi greceşti eliberau Atena de sub ocupaţia germană. În 1952 s-a inaugurat sediul ONU din New York, iar în 1953 americanul Samuel Bagno patenta prima alarmă electronică, pentru a proteja locuinţele de spărgători. În 1967 a început, la Bucureşti, primul colocviu internațional consacrat operei sculptorului român Constantin Brâncuşi, iar în 1969 România şi Noua Zeelandă au stabilit relaţii diplomatice la nivel de consulat.

– În 1972, zborul 571 Fuerza Aérea Uruguaya, un „Fairchild Hiller FH-227”, s-a prăbușit în Munții Anzi, lângă granița dintre Chile și Argentina. Avionul transporta 45 de pasageri și echipaj, inclusiv 19 membri ai echipei de rugby Old Christians Club, împreună cu familiile, suporterii și prietenii acestora. Trei membri ai echipajului și nouă pasageri au murit imediat, iar alți câțiva au decedat apoi din cauza frigului și rănilor grave. Epava a fost situată la o altitudine de 3.570 de metri în vestul îndepărtat al Argentinei, chiar la est de granița cu Chile. Autoritățile au survolat locul accidentului de mai multe ori în zilele următoare, în căutarea aeronavei, dar nu au putut vedea fuzelajul alb pe zăpadă. Căutările au fost anulate după opt zile. În următoarele 72 de zile, supraviețuitorii au avut dificultăți extreme, inclusiv expunere, înfometare și o avalanșă, care a dus la moartea a încă 13 pasageri. Cei rămași au recurs la canibalism. Odată cu sosirea primăverii, doi supraviețuitori, Nando Parrado și Roberto Canessa, au urcat un munte de 4.650 de metri fără echipament și au mers timp de 10 zile în Chile pentru a căuta ajutor, călătorind 38 mile (adică 61 de kilometri). În 23 decembrie 1972, la două luni după accident, ultimii dintre cei 16 supraviețuitori au fost salvați.

– La 13 octombrie 1973 s-a inaugurat Teatrul de Stat din Tîrgu-Mureș, iar în anul 2002, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, a fost proclamată solemn canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului.

– La 13 octombrie s-au născut: nobilul francez Jaques de Molay, Marele Maestru al Cavalerilor Templieri (1244); scriitorul mexican Manuel Eduardo de Gorostiza (1789); designerul britanic Charles Frederick Worth, părintele croitoriei de lux (1825); poetul român Ştefan G. Vârgolici (1843); poetul român Vasile Gherman Pop (1850); juristul, diplomatul şi premierul român Take Ionescu (1858); prozatorul român Iuliu Traian Mera (1861); prozatorul şi dramaturgul român George Mihail Zamfirescu (1898); geologul român Virgil Ianovici (1900); istoricul român Constantin C. Giurescu (1901); medicul, filosoful și scriitorul român Ștefan Odobleja, autorul primei concepţii cibernetice generalizate (1902); fotbalistul român Coloman Braun-Bogdan (1905); actorul și şansonetistul francez Yves Montand (1921); politiciana britanică Margaret [Hilda] Thatcher, prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1925); compozitorul și saxofonistul american de jazz Lee Konitz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza (1927); cântăreața greacă Nana Mouskouri (1934); actorul român Papil Panduru (1934); muzicianul, cantautorul, chitaristul, producătorul și filantropul american Paul Simon, membru al formației „Simon & Garfunkel” (1941); omul de afaceri austriac Gernot Langes-Swarovski, supranumit „regele cristalelor” (1943); poetul şi prozatorul român Petre Vasile Fati (1944); sociologul, demograful și profesorul cubanezo-american Alejandro Portes (1944); poetul, prozatorul şi dramaturgul român Gellu Dorian (1953); cantautorul, arhitectul, scriitorul, poetul, traducătorul, pictorul şi graficianul român Alexandru Andrieș, interpret de blues, jazz şi folk (1954); actrița și cântăreața americană Marie Osmond (1959) și actriţa americană și modelul Kelly Preston (1962).

– În 13 octombrie au murit: împăratul roman Claudius, otrăvit de soția sa, Agripina (54 d.Hr.); filosoful francez Nicolas Malebranche (1715); poetul şi romancierul francez Charles Augustin Sainte-Beuve (1869); pictorul român Constantin Lecca (1887); actorul britanic de teatru Sir Henry Irving, primul om de teatru înnobilat (1905); prozatorul român Niculae Cantonieru (1935); filosoful şi sociologul român Nicolae Petrescu (1954); pictorul israelian de origine română Reuven Rubin (1974); jurnalistul sportiv și prezentatorul american de televiziune Ed Sullivan (1974); compozitorul român Tudor Ciortea (1982); actriţa italiană Francesca Bertini (1985); sculptorul român George Apostu (1986); fizicianul american Walter Brattain, laureat Nobel (1987); cineastul şi jurnalistul italian Cesare Zavattini (1989); compozitorul român Liviu Rusu (1991); fizicianul canadian Bertram Neville Brockhouse, laureat Nobel (2003); actorul francez Guillaume Depardieu, fiul lui Gérard Depardieu (2008); cineastul şi eseistul român Paul Barbăneagră (2009); antrenorul român de handbal Oprea Vlase (2011); pictoriţa română Adina Caloenescu (2011); actorul şi prezentatorul american de televiziune Gary Collins (2012); interpreta română de muzică populară Angela Moldovan (2013) şi scriitorul, scenograful, dramaturgul, regizorul, actorul şi pictorul italian Dario Fo, laureat al Premiului Nobel (2016).

Septimiu Cioloboc