Oameni & Fapte -14 aprilie

– Este cea de-a 104-a zi a lui 2022. Au rămas 261 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:37 şi va apune la ora 20:08.

– Astăzi marcăm „Ziua Mondială a Bolii Chagas”, stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice des asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”.

– La 14 aprilie 966 avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia şi care a început cu botezul ducelui Mieszko I al Poloniei, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia.

– În 1205 s-a dat Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Cavalerii cruciați au fost anihilaşi de bulgari, valahi, cumani și greci, iar Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat.

– La 14 aprilie 1457, în Joia Mare, Ștefan cel Mare l-a învins pe Petru Aron în lupta decisivă de la Doljeşti (pe Siret) şi a urcat pe tronul Moldovei, iar în anul 1574 Ioan Vodă cel Viteaz, domnitor al Moldovei, a obţinut victoria în Bătălia de la Jiliște (astăzi în judeţul Vrancea), contra turcilor aliaţi cu oastea munteană a domnitorului Alexandru al II-lea şi fratele său Petru Aron.

– În 1758 rinocerul Clara, o femelă care timp de 17 ani a făcut turul Europei, a murit la Londra. Clara este primul rinocer care a realizat demonstrații în captivitate. În 1828 lexicograful și publicistul american Noah Webster și-a însușit drepturile de autor ale primei ediții a dicționarului ce-i poartă numele.
Tot în 1828 începea Războiul Ruso-Turc, pentru supremaţia în sud-estul Europei. La operaţiunile purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul sfârşindu-se la data de 2 septembrie 1829.

– În 1849 revoluţionarul maghiar Kossuth Lajos proclama Ungaria stat independent, însă intervenția habsburgilor și țariştilor a dus la înăbușirea în sânge a revoluției declanșate în 15 martie 1848, iar la data de 14 aprilie 1865 preşedintele american Abraham Lincoln era împușcat de John Wilkes Booth, murind a doua zi. La 14 aprilie 1879 România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii.

– În 1884 a apărut, la Sibiu, publicația politică și culturală „Tribuna”, al cărei fondator este scriitorul şi publicistul Ioan Slavici, iar la 14 aprilie 1910 s-a promulgat Legea asupra repausului duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale din România, excepţie făcând instituţiile statului şi ale administraţiei publice. Cu toate acestea, brutarii lucrau în fiecare zi a săptămânii, pentru a asigura pâine proaspătă.

– Pe 14 aprilie 1912 vasul de pasageri „RMS Titanic” lovea un iceberg în Atlanticul de Nord, la sud de Terra Nova, la ora 23:40, scufundându-se în dimineața zilei de 15 aprilie. Dintre cei circa 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit în jur de 700 de persoane, majoritatea femei şi copii. Aparţinând liniei britanice „White Star”, uriaşul transatlantic de lux (considerat de maximă securitate) s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite ale Americii.

– Revenim cu fapte din România: în 1927 apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici; în 1932 s-a adoptat Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală, iar în anul 1933 apărea Legea de creare a Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente.

– La 14 aprilie 1935, în cadrul ciclului de furtuni de nisip „Dust Bowl”, care s-a abătut în anii ‘30 peste SUA şi Canada, a avut loc „Duminica Neagră”, cea mai puternică furtună de praf din istorie, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui deasupra preriilor.

– În anul 1962 România şi Algeria au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, iar în 1986 americanii lansau atacuri aeriene contra Libiei, care vor duce la decesul a 60 de oameni, ca răspuns la atentatul terorist din data de 5 aprilie din Berlinul de Vest, când doi soldați americani au fost uciși.

– În 1988 reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15 februarie 1989.

– La 15 aprilie 2000 a avut loc căderea bursei newyorkeze de pe Wall Street, fenomen care va provoca scăderi îngrijorătoare și în lanț ale burselor din întreaga lume, iar în anul 2010 Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda a erupt, formând un nor de cenușă care a cuprins întreaga Europă.

– În 14 aprilie s-au născut: matematicianul, astronomul şi fizicianul olandez Christiaan Huygens (1629); pictorul austriac Friedrich von Amerling (1803); pictorul român Oscar Obedeanu (1868); arhitectul și designerul german Peter Behrens (1868); istoricul român Sever Zotta (1874); medicul român Iuliu Hațieganu (1885); poetul maghiar Tóth Árpád (1886); istoricul şi sociologul britanic Arnold Toynbee (1889); aviatorul român Ionel Nicolae Romanescu (1895); actorul și regizorul englez de teatru Sir John Gielgud (1904); fotograful francez Robert Doisneau, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (1912); compozitorul şi dirijorul român Viorel Doboş (1917); economistul american Thomas Schelling, laureat Nobel (1921); jucătorul argentinian de golf Roberto De Vincenzo (1923); criticul și istoricul literar român George Munteanu (1924); actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (1924); actorul american Rod Steiger (1925); prozatorul român Octav Pancu-Iași (1929); regizorul român Mircea Iva (1933); scriitorul rus Boris [Natanovici] Strugaţki (1933); sculptorița română Cornelia Velcescu (1934); scriitorul elvețian Erich von Däniken (1935); medicul şi biochimistul american Bruce Alberts, specialist în biochimie şi biologie moleculară (1938); actriţa britanică de film Julie Christie (1940); cosmonautul rus Valentin Lebedev (1942); poeta română Daniela Crăsnaru (1950); scriitorul şi publicistul maghiar Esterházy Péter (1950); biochimistul britanic Sir Gregory Paul Winter, laureat al Premiului Nobel (1951); pianistul, dirijorul şi compozitorul rus Mihail Pletnev (1957); filosoful român, scriitorul, editorul, jurnalistul, producătorul și realizatorul de emisiuni de radio și televiziune Marius Vasileanu (1964); actorul american Adrien Brody (1973); jucătorul român de tenis Gabriel Trifu (1975); canotoarea română Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României (1976); actriţa americană Sarah Michelle Gellar (1977) și cântăreaţa și actrița americană Abigail Breslin (1996).

– La 14 aprilie au murit: episcopul englez Richard de Bury, bibliofil celebru (1345); preotul și scriitorul rus Avvakum (1682); compozitorul, organistul și violonistul german Georg Friedrich Händel (1759); astronomul și profesorul iezuit maghiar Maximilian Hell, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj (1792); compozitorul austriac Joseph Lanner (1843); scriitorul armean Haceatur Abovian (1848); zoologul german Carl Hagenbeck, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (1913); medicul şi lingvistul polonez Lejzer Ludwik Zamenof, creatorul limbii esperanto (1917); geograful şi scriitorul francez Roland Napoléon Bonaparte (1924); pictorul american John Singer Sargent (1925); poetul și dramaturgul rus Vladimir Maiakovski (1930); matematiciana germană Amalie Emmy Noether (1935); soldatul sovietic Iakov Djugașvili, fiul cel mare al dictatorului Stalin (1943); geologul român Ion Atanasiu (1949); filosoful indian Ramana Maharshi (1950); medicul, microbiologul şi imunologul român Constantin Ionescu-Mihăieşti (1962); biologul american Rachel Carson, celebră prin cartea „Silent Spring” (1964); actorul american de film Frederic March (1975); medicul neurolog român Oscar Sager (1981); scriitoarea franceză Simone de Beauvoir (1986); poetul, filologul şi filosoful român Petru Creţia (1997); fiziciana română Rodica Mănăilă (2002); pictorul și animatorul american Ollie Johnston (2008); scriitorul şi istoricul francez Maurice Druon (2009); istoricul român Florin Constantiniu (2012); dirijorul britanic Sir Colin Davis (2013); cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy Sledge (2015); directorul român de imagine, scenaristul şi regizorul Mircea George Cornea (2017); scriitorul american de literatură science fiction și fantasy Gene Wolfe (2019); actriţa suedeză Bibi Andersson (2019) și pictorul român, graficianul și ilustratorul de carte Silviu Băiaș (2019).

Septimiu Cioloboc