Oameni & Fapte – 14 august

Publicat de Corina Muntean, 14 august 2019, 06:06

– Este cea de-a 226-a zi a lui 2019. Au rămas 139 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 6:18 şi va apune la ora 20:34.

– Ortodocșii Înainte-prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, iar astăzi este Ziua Independenţei Pakistanului, proclamată în 1947 faţă de Marea Britanie.

– La 14 august 410 d.Hr. vizigoţii conduşi de regele Alaric I ocupau Roma, care va fi jefuită timp de trei zile, însă oraşul nu mai era de mult capitala Imperiului Roman de Apus, aceasta fiind mutată la Milano și mai apoi la Ravenna. După invazia vizigotă, Roma nu își va mai recupera niciodată statutul de centru spiritual al Imperiului Roman. În anul 1040 pretendentul la tronul Scoţiei, Mac Bethad Mac Findláich (cunoscut ca Macbeth în opera dramaturgului William Scakespeare) l-a ucis pe regele Duncan I în Bătălia de la Elgin, încoronându-se el însuși rege.

– În 14 august 1826 o comisie a Academiei Franceze a verificat metoda descrisă de chimistul francez Antoine Jérôme Balard pentru obținerea unui nou element chimic, bromul. Rezultatele s-au confirmat, astfel că Balard este considerat descoperitorul acestui lichid de o culoare roșie-brună. În 1864 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea rurală, care elibera pe ţărani de sarcinile boiereşti şi-i împroprietărea, prin răscumpărare, cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă.

– La 14 august 1871 a început Serbarea de la Putna (amânată din 1869), pentru a omagia memoria lui Ştefan cel Mare la 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii, manifestare organizată de societatea „România Jună” a studenţilor români de la Viena, condusă de Ioan Slavici şi Mihai Eminescu. La eveniment au luat parte 3000 de reprezentanţi din toate provinciile istorice româneşti. În 1893 s-a emis, în Franţa, primul permis de conducere din lume. Şeful Poliţiei din Paris prezenta „o referinţă prin care se certifica abilitatea de a opera un vehicul de transport cu un motor mecanic” unui şofer francez al cărui nume nu se mai cunoaşte, din păcate.

– În 14 august 1914 mina de diamante „The Big Hole” de la Kimberley, din Africa de Sud, a fost închisă după ce, din anul 1871, acolo s-au excavat 22,5 milioane de tone de pământ și s-au obținut 2.722 de kilograme de diamante.
În 1916 România declara război Austro-Ungariei, intrând în Primul Război Mondial de partea Antantei, pentru eliberare şi întregire naţională (1916-1919).

– În 1941 s-a dat publicităţii „Carta Atlanticului”, semnată de preşedintele american Franklin Delano Roosevelt şi premierul britanic Winston Churchill, după o întrevedere la bordul navei „Prince of Wales”, în Golful Argentina din Newfoundland. Actul stabilea strategia Aliaţilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi se referea la organizarea postbelică a omenirii după înfrângerea nazismului.

– În 1945 liderul francez Philippe Pétain, șeful regimului de la Vichy, era condamnat la moarte prin împușcare, de un tribunal francez. Premierul Charles de Gaulle îi va comuta sentința la închisoare pe viață, datorită vârstei înaintate și a meritelor sale din Primul Război Mondial. În anul 1947 s-a împărțit India, cea mai importantă colonie britanică, prin constituirea Pakistanului independent (stat cu majoritate musulmană) şi a Republicii Populare Bangladesh. În 1980 muncitorii polonezi de la Șantierele Navale din Gdańsk, conduși de Lech Wałęsa, au declanșat grevele împotriva guvernului comunist, înființând sindicatul liber „Solidaritatea”. În anul 1958 au fost stabilite relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Irak, iar în 1970 a intrat în funcţiune cea dintâi turbină la Centrala hidroelectrică Porţile de Fier 1, cu o capacitate de 178 MW. În anul 1994 teroristul internațional Ilich Ramírez Sánchez, de origine venezueleană (cunoscut sub numele de Carlos Şacalul), a fost arestat în Sudan și extrădat în Franța, iar în 2003 o pană de curent a paralizat nord-estul Statelor Unite ale Americii și părți ale Canadei. Aproximativ 50 de milioane de americani şi canadieni au rămas atunci în întuneric şi haos.

– În 14 august s-au născut: fizicianul și chimistul danez Hans Christian Ørsted (1777); biologul şi botanistul francez Charles Naudin (1815); neurologul și psihiatrul austriac de etnie germană Richard von Krafft-Ebing (1840); matematicianul francez Jean Gaston Darboux (1842); lingvistul suedez Göran Björkman, traducător din limba română (1860); scriitorul rus Dmitri Merejkovski (1865); scriitorul britanic John Galsworthy, laureat Nobel (1867); criticul şi istoricul literar român Ion Pogoneanu-Rădulescu (1870); pictorul rus Mstislav Dobujinski (1875); scriitoarea italiană Sibilla Aleramo (1876); compozitorul şi poetul român Petre Andreescu (1893); matematicianul român Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică (1903); poetul, prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Ştefan Tiţa (1905); bibliograful, biograful, editorul de documente şi istoricul literar român Barbu Theodorescu (1905); inginerul şi muzicianul francez Pierre Schaeffer, creator al muzicii concrete, pionier şi veteran al radioului (1910); inginerul agronom român Emil Alexandru Negruţiu (1911); regizorul italian de teatru Giorgio Strehler (1921); compozitorul şi dirijorul francez Georges Prêtre (1924); scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (1933); chimistul elveţian Richard R. Ernst, laureat Nobel (1933); tenorul român Ion Buzea (1934); jurnalistul român Ilie Şerbănescu (1939); poetul, prozatorul şi eseistul român Dumitru Ichim (1944); actorul american de comedie Steve Martin (1945); prozatorul român, criticul dramatic, criticul şi istoricul literar Mircea Ghiţulescu (1945); muzicianul și dirijorul român Ioan Chezan (1945); poetul şi jurnalistul român Lucian Avramescu (1948); actorul român Andrei Finţi (1952); compozitorul american de muzică de film James Horner, care a câştigat două Premii Oscar pentru coloana sonoră a peliculei „Titanic” (1953); actorul român Răzvan Vasilescu (1954); baschetbalistul american Earvin Johnson, supranumit „Magic Johnson” (1959); cântăreaţa, compozitoarea, actriţa şi dansatoarea britanică Sarah Brightman (1960); actriţa franceză de film Emmanuelle Béart (1963); modelul și actrița americană de film Halle Berry, prima afro-americană care a câştigat Premiul Oscar pentru rolul principal (1966); jucătoarea britanică de tenis de origine ucraineană Elena [Sergheevna] Baltacha (1963); actrița americană Adrienne C. Moore (1980) şi actrița americană Mila Kunis (1983).

– La 14 august au murit: diplomatul, istoricul şi scriitorul spaniol Diego Hurtado de Mendoza (1575); filosoful german din Transilvania Michael Hißmann (1784); preotul polonez Maximilian Kolbe, sfânt al Bisericii Catolice (1941); chimistul francez Paul Sabatier, laureat Nobel (1941); publicistul american William Randolph Hearst, care a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare (1951); poetul, dramaturgul și regizorul german Bertolt Brecht (1956); medicul, profesorul, prozatorul, dramaturgul, memorialistul, eseistul, ziaristul şi violonistul român Victor Papilian (1956); fizicianul şi chimistul francez Frédéric Joliot-Curie, laureat Nobel (1958); pictorul român Nicolae Dărăscu (1959); poetul, prozatorul şi dramaturgul francez Jules Romains (1972); dirijorul austriac Karl Böhm (1981); eseistul, criticul literar, filosoful esoteric şi dramaturgul român Vasile Lovinescu (1984); romancierul şi dramaturgul britanic John Boynton Priestley (1984); pilotul şi constructorul italian de automobile Enzo Ferrari, fondatorul companiei care-i poartă numele (1988); scriitorul şi dramaturgul englez de limbă germană Elias Canetti, laureat Nobel (1994); dirijorul și compozitorul român Sergiu Celibidache (1996); actorul, poetul şi dramaturgul român Ion Omescu (2000); scriitorul polonez Czesław Miłosz, laureat Nobel (2004); actorul american de film Bruno Kirby (2006); cântăreaţa de jazz, compozitoarea şi actriţa afro-americană Abbey Lincoln (2010); şahistul sârb Svetozar Gligorić (2012); actorul american Stephen Lee (2014); actriţa şi cântăreaţa română de origine evreiască Leonie Waldman-Eliad (2015); actorul român Septimiu Sever (2017) și pictorul român Nicolae Barcan (2018).

Septimiu Cioloboc