Oameni & Fapte- 14 ianuarie
Publicat de radiomures, 14 ianuarie 2016, 06:51
– La data de 14 ianuarie a murit regele András al III-lea al Ungariei, fapt care a dus la stingerea Dinastiei Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârșitul secolului al IX-lea. În anul 1506, pe 14 ianuarie, s-a descoperit, într-o podgorie apropiată de bazilica „Santa Maria Maggiore” din Roma, grupul statuar grec „Laocoon și fiii săi”, cu o înălțime de 2,42 de metri și executat din marmură albă, aparținând perioadei elenistice.
– În 14 ianuarie 1539 Spania a anexat Cuba, iar în anul 1547 Ivan al IV-lea Cel Groaznic şi-a luat titlul de țar al Rusiei. La 14 ianuarie 1557 apărea, la Braşov, „Octoihul” în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi, care va desfăşura, până în 1583, o foarte bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română: nouă cărţi româneşti sau cu text paralel slavon şi român.
– Pe 14 ianuarie 1595 în lupta de la Putineiu (azi comună în judeţul Giurgiu), frații Buzești și Radu Calomfirescu, aflaţi în fruntea unor detașamente ale oștii româneşti, au înfrânt tătarii care invadasera țara. În anul 1876 a avut loc brevetarea telefonului, întrucât, la data de 14 ianuarie, inventatorii americani Alexander Graham Bell și Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru Brevete din New York, primul la ora locala 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferență s-au bazat cei ce i-au adjudecat lui Graham Bell invenția în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori.
– În ziua de 14 ianuarie 1900, la Teatro „Costanzi” (astăzi Opera di Roma), avea loc premiera mondială a operei „Tosca” – de Giacomo Puccini, rolul titular fiind interpretat de cântăreaţa de origine română Hariclea Darclée, pentru care se spune că ar fi fost compusă aria „Vissi d’arte, vissi d’amore” („Am trăit arta, am trăit iubirea”). În anul 1950 a fost publicat, în România, decretul de trimitere în lagărele de muncă şi a condamnaţilor care, la expirarea pedepsei, nu erau socotiţi de către autorităţile comuniste suficient de „reeducaţi”.
– În ziua de 14 ianuarie 1954, la San Francisco (SUA), a avut loc căsătoria dintre celebra actriţă americană Marilyn Monroe și renumitul jucător de baseball Joe DiMaggio.
– În anul 1990 s-a constituit Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, asociaţie cu caracter social, cultural şi umanitar, iar la 14 ianuarie 1993 a apărut primul număr al revistei „Dilema”, publicație editată de Fundația Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe filosoful Andrei Pleșu.
– În 1999 peste 10.000 de mineri din Valea Jiului şi-au dat acordul, în scris, pentru a veni la București. Astfel greva ortacilor s-a transformat în Cea de-a Cincea Mineriadă. Pe 14 ianuarie 2004 steagul cu cinci cruci a redevenit drapelul național al Georgiei, după o pauză de circa 500 de ani.
– La data de 14 ianuarie 2006 a avut loc unul dintre cele mai grave accidente de muncă din România contemporană: o explozie cauzată de acumularea de gaze la mina din Anina, judeţul Caraş-Severin, a ucis șapte ortaci, rănindu-i grav pe alţi cinci.
– La 14 ianuarie s-au născut: poetul român Dimitrie Bolintineanu (1819); pictorița franceză Berthe Morisot, elevă a maeştrilor Corot și Monet (1841); scriitorul francez Pierre Loti (1850); dramaturgul şi poetul american John Roderigo Dos Passos (1896); politicianul italian Giulio Andreotti, premier al Italiei (1919); cântăreața și dansatoarea română Maria Amarghioalei, cunoscută sub numele Naarghita (1939); actrița americană Faye Dunaway (1941); politicianul român Călin Popescu Tăriceanu, fost premier (1952); solistul vocal folk-pop, instrumentistul şi politicianul român Victor Socaciu (1953); bassistul şi vocalistul finlandez Marco Hietala, membru al formației heavy metal „Nightwish” (1966); actorul american Jason Bateman (1969) şi cântărețul şi compozitorul român Costi Ioniță (1978).
– În 14 ianuarie au murit: domnitorul moldovean Ștefăniță Vodă cel Tânăr, nepot al lui Ștefan cel Mare (1527); compozitorul italian Francesco Cavalli (1676); astronomul englez Edmond Halley (1742); episcopul şi filosoful irlandez George Berkeley (1753); pictorul francez Jean Auguste Dominique Ingres (1867); pictorul austriac Friedrich von Amerling (1887); scriitorul și matematicianul englez Lewis Carroll (1898); fizicianul german Ernst Karl Abbe (1905); medicul și bacteriologul român Ioan Cantacuzino (1934); chimistul francez Paul Vieille, inventatorul prafului de pușcă ce nu produce fum (1934); actorul american Humphrey Bogart (1957); matematicianul, logicianul şi filosoful austriaco-american Kurt Gödel (1978); istoricul, criticul de artă, poetul şi traducătorul român Barbu Brezianu (2008); omul politic ţărănist Mircea Ciumara, fost ministru de finanțe (2012); actorul american Conrad Bain (2013) şi geofizicianul, scriitorul și antreprenorul român Valentin Nicolau, fost director al Televiziunii Române (2015).
Septimiu Cioloboc
