Oameni & Fapte – 14 iulie

Publicat de radiomures, 14 iulie 2017, 06:00

– Este cea de-a 195-a zi a lui 2017. Au rămas 170 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:43 şi va apune la ora 21:12.

– În România e „Ziua Transmisioniştilor Militari”, deoarece la 14 iulie 1873 principele Carol a semnat un decret prin care se aproba înfiinţarea unei secţii de telegrafie a Batalionului de geniu al Armatei Române, marcându-se, astfel, apariţia transmisiunilor militare. Este, de asemenea, sărbătoarea naţională a Republicii Franceze – ziua căderii fortăreţei pariziene Bastilia, în 14 iulie 1789. Bastilia era o închisoare de stat din secolul al XV-lea, simbol al absolutismului regal.

– La 14 iulie 1456 a avut loc lupta navală de la Salankemen (oraş unguresc pe Dunăre), unde flota lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, a înfrânt flota turcă, reușind să trimită ajutoare în trupe, arme și alimente celor asediați la Belgrad. În 1582 a apărut „Palia de la Orăştie”, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale „Vechiului Testament” („Geneza” şi „Exodul”). „Palia de la Orăştie” este un important document de limbă veche românească, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Traducerea, chiar parțială a Bibliei, demonstra posibilitățile de expresie ale limbii române și capacitatea ei de a fi limbă de cultură. În anul 1683 Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti, Gheorghe Duca, domnitorul Moldovei, şi Mihail Apafi I, voievod al Transilvaniei, participau, alături de turci, la asediul Vienei, eveniment care s-a desfăşurat în perioada 14 iulie – 12 septembrie. Ei au întreţinut, însă, legături secrete cu asediaţii, cărora le furnizau informaţii despre otomani.

– La 14 iulie 1700 s-a semnat Tratatul de pace de la Constantinopol, între Rusia și Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei, iar în 1933 toate partidele politice din Germania, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii. La 14 iulie 1947, în urma capcanei puse la cale de Securitate, au fost arestaţi pe aeroportul Tămădău (lângă Bucureşti), sub acuzaţia de tentativă de „fugă într-o ţară străină”, 10 conducători ai Partidului Naţional Ţărănesc, în frunte cu Ion Mihalache – vicepreşedinte, Nicolae Penescu – secretar general, şi Nicolae Carandino – director al ziarului „Dreptatea”. Grupul de fruntaşi ţărănişti urma să informeze opinia publică internaţională şi oficialităţile din statele occidentale despre situaţia din România. În 1958, prin lovitura de stat militară condusă de generalul Abd-al-Karim al-Kassem, a fost abolită monarhia în Irak, prin asasinarea regelui Feisal al II-lea şi proclamarea republicii.

– În 2015 sonda spaţială „New Horizons”, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct (12.430 kilometri) de planeta pitică Pluto, după o călătorie de 5 miliarde de kilometri, „întâlnirea” fiind considerată principalul eveniment spaţial al anului. Tot la 14 iulie 2015, oamenii de ştiinţă de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva au anunţat descoperirea unei noi particule subatomice numită „pentaquark” („pentacuarc”). Existenţa acestui tip de particulă a fost prezisă încă din 1964 de fizicienii americani Murray Gell Mann şi George Zweig.

– La 14 iulie s-au născut: cardinalul francez Jules Mazarin, prim-ministru al Franţei (1602); scriitorul şi poetul maghiar Ács Károly cel Bătrân (1824); compozitorul român Alexandru Zirra (1883); actriţa şi regizoarea română Marietta Sadova (1897); pictorul român Mircea Teodorescu (1900); geologul şi geofizicianul român Mircea Socolescu (1902); scriitorul american Irving Stone (1903); regizorul şi producătorul american de filme de animaţie William Hanna, co-președinte și co-fondator al studiourilor „Hanna Barbera”, alături de Joseph Barbera (1910); preşedintele american Gerald Ford (1913); horticultorul american Frederic Leon Hough, iniţiatorul primelor soiuri de măr cu rezistenţă genetică la boli (1915); regizorul suedez Ingmar Bergman (1918); actorul francez de origine italiană Lino Ventura (1919); chimistul englez Geoffrey Wilkinson, laureat al Nobel-ului (1921); sculptorul român Gheorghe Iliescu-Călinești (1932); compozitorul român Theodor Drăgulescu (1932); cântăreţul ceh de muzică pop şi folk Karell Gott (1939); politicianul spaniol Javier Solana, fost secretar general al NATO (1942); politicianul român social democrat Mircea Geoană (1958); omul român de afaceri Dumitru Sechelariu (1958); solista vocală, compozitoarea și instrumentista română Mădălina Manole (1967) şi scriitorul, jurnalistul, scenograful şi regizorul român Fabian Anton (1975).

– În 14 iulie au murit: scriitoarea franceză Madame de Staël (1817); fizicianul francez Jean Augustin Fresnel (1827); actorul român Grigore Manolescu (1892); sculptorul român Dimitrie Paciurea (1932); chimistul român Neculai Costăchescu (1939); pictorul român Moisei Gamburd (1954); dramaturgul spaniol Jacinto Benavente, laureat Nobel (1954); ofiţerul de marină, poetul, romancierul, matematicianul, istoricul şi diplomatul român Matila Ghyka (1965); poetul, scriitorul și publicistul român Tudor Arghezi (1967); scriitorul rus Konstantin Paustovski (1968); botanistul român Emil Pop (1974); politicianul și scriitorul român Mihail Fărcășanu (1987); poeta română Maria Banuș (1999); filosoful român Henri Wald (2002); muzicianul cubanez Compay Segundo, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (2003); solista vocală, compozitoarea și instrumentista română Mădălina Manole (2010) şi scriitorul şi publicistul maghiar Esterházy Péter (2016).

Septimiu Cioloboc