Oameni & Fapte -14 iulie

Publicat de Rotar Mirela, 14 iulie 2022, 06:00

– Este cea de-a 195-a zi a lui 2022. Au rămas 170 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:43 şi va apune la ora 21:12.

– La noi este „Ziua Transmisioniştilor Militari”, deoarece la 14 iulie 1873 principele Carol a semnat un decret prin care se aproba înfiinţarea unei secţii de telegrafie a Batalionului de geniu al Armatei Române, marcându-se, astfel, apariţia transmisiunilor militare. Este și sărbătoarea naţională a Franței – ziua căderii fortăreţei pariziene Bastilia, în 14 iulie 1789. Bastilia era o închisoare de stat din secolul al XV-lea, simbol al absolutismului regal.

– La 14 iulie 1456 a avut loc lupta navală de la Salankemen (oraş unguresc pe Dunăre), unde flota lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, a înfrânt flota turcă, reușind să trimită ajutoare în trupe, arme și alimente celor asediați la Belgrad. În 1582 a apărut „Palia de la Orăştie”, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale „Vechiului Testament” („Geneza” şi „Exodul”). „Palia de la Orăştie” este un important document de limbă veche românească, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Traducerea, chiar parțială a Bibliei, demonstra posibilitățile de expresie ale limbii române și capacitatea ei de a fi limbă de cultură. În anul 1683 Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti, Gheorghe Duca, domnitorul Moldovei, şi Mihail Apafi I, voievod al Transilvaniei, participau, alături de turci, la asediul Vienei, eveniment care s-a desfăşurat în perioada 14 iulie – 12 septembrie. Ei au întreţinut, însă, legături secrete cu asediaţii, cărora le furnizau informaţii despre otomani.

– La 14 iulie 1700 s-a semnat Tratatul de pace de la Constantinopol, între Rusia și Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei, iar în 1930 România debuta cu o victorie, 3-1 cu Perú, la prima ediţie a Campionatului Mondial de fotbal, găzduită de Uruguay, în perioada 13-30 iulie 1930. A fost primul mare turneu organizat de FIFA pentru naţionalele de fotbal. În 1933 toate partidele politice din Germania, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii, iar la 14 iulie 1947, în urma unei capcane puse la cale de Securitate, au fost arestaţi pe aeroportul Tămădău, de lângă Bucureşti, sub acuzaţia de tentativă de „fugă într-o ţară străină”, zece conducători ai Partidului Naţional Ţărănesc, în frunte cu Ion Mihalache – vicepreşedinte, Nicolae Penescu – secretar general, şi Nicolae Carandino – director al ziarului „Dreptatea”. Grupul de fruntaşi ţărănişti urma să informeze opinia publică internaţională şi oficialităţile din statele occidentale despre situaţia din România.

– În 1958, urmare a loviturii de stat militare, condusă de generalul Abd-al-Karim al-Kassem, a fost abolită monarhia în Irak, prin asasinarea regelui Feisal al II-lea şi proclamarea republicii.

– În 2015 sonda spaţială „New Horizons”, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct (12.430 kilometri) de planeta pitică Pluto, după o călătorie de 5 miliarde de kilometri, „întâlnirea” fiind considerată principalul eveniment spaţial al anului. Tot la 14 iulie 2015, oamenii de ştiinţă de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva au anunţat descoperirea unei noi particule subatomice numită „pentaquark” („pentacuarc”). Existenţa acestui tip de particulă a fost prezisă încă din 1964 de fizicienii americani Murray Gell Mann şi George Zweig.

– La 14 iulie s-au născut: poetul italian Poliziano [Angelo Ambrogini] (1454); cardinalul şi omul politic francez Jules Mazarin, prim-ministru al Franţei (1602); astronomul și matematicianul francez Jacques d’Allonville (1671); scriitorul şi poetul maghiar Ács Károly cel Bătrân (1824); compozitorul şi profesorul român Alexandru Zirra (1883); actriţa şi regizoarea română Marietta Sadova, prima femeie-regizor de teatru din România (1897); pictorul român Mircea Teodorescu (1900); geologul şi geofizicianul român Mircea Socolescu (1902); scriitorul american Irving Stone (1903); geologul român Dan Giuşcă (1904); regizorul şi producătorul american de filme de animaţie William Hanna, co-președinte și co-fondator al studiourilor „Hanna Barbera”, alături de Joseph Barbera (1910); cântărețul de folk și compozitorul american Woodrow Wilson „Woody” Guthrie (1912); omul politic conservator american Gerald R. Ford, fost președinte al SUA (1913); horticultorul american Frederic Leon Hough, iniţiatorul primelor soiuri de măr cu rezistenţă genetică la boli (1915); scenaristul şi regizorul suedez de film şi teatru Ingmar Bergman (1918); actorul francez de film de origine italiană Lino Ventura (1919); chimistul englez Geoffrey Wilkinson, laureat al Nobel-ului (1921); regizorul român de film Lucian Bratu (1924); actorul și cântărețul american Harry Dean Stanton (1926); artista plastică română Ala Jalea Popa, fiica sculptorului Ion Jalea (1926); actriţa şi cântăreaţa americană Polly Bergen (1930); sculptorul român Gheorghe Iliescu-Călinești (1932); compozitorul şi muzicologul român Theodor Drăgulescu (1932); chimistul japonez Ei-Ichi Negishi, laureat al Premiului Nobel (1935); cântăreţul ceh de muzică pop şi folk Karell Gott (1939); politicianul spaniol [Francisco] Javier Solana [de Madariaga], fost secretar general al NATO (1942); creatoarea română de costume de teatru şi film Miruna Boruzescu, soţia actorului şi scenografului Radu Boruzescu (1945); soprana română Monica Teodorescu (1947); basistul englez Matthew Seligman, membru al formațiilor new wave „The Soft Boys” şi „The Thompson Twins” (1955); politicianul român social democrat Mircea Geoană, fost preşedinte al Senatului, fost preşedinte al Partidului Social Democrat și actual secretar general adjunct al NATO (1958); omul român de afaceri Dumitru Sechelariu, fost primar al municipiului Bacău (1958); filosoful și profesorul Mircea Dumitru (1960); cântăreața de muzică ușoară, compozitoarea și instrumentista română Mădălina Manole (1967) și scriitorul, jurnalistul, scenograful şi regizorul român Fabian Anton (1975).

– În 14 iulie au murit: scriitoarea franceză Anne Louise Germaine de Staël, cunoscută sub numele de Madame de Staël (1817); fizicianul francez Jean Augustin Fresnel, care a pus bazele opticii ondulatorii şi a explicat fenomenele de interferenţă, polarizarea luminii şi dubla refracţie (1827); actorul şi traducătorul român Grigore Manolescu (1892); sculptorul român Dimitrie Paciurea (1932); desenatorul şi pictorul ceh Alphonse Mucha (1939); chimistul român Neculai Costăchescu, întemeietorul şcolii românești de chimia combinaţiilor complexe (1939); pictorul român Moisei Gamburd (1954); dramaturgul spaniol Jacinto Benavente, laureat Nobel (1954); ofiţerul de marină, poetul, romancierul, matematicianul, istoricul şi diplomatul român Matila Ghyka [Costiescu] (1965); poetul, prozatorul, dramaturgul şi publicistul român Tudor Arghezi (1967); scriitorul rus Konstantin Paustovski (1968); botanistul şi profesorul universitar român Emil Pop (1974); juristul, scriitorul şi politicianul român Mihail Fărcășanu (1987); poeta, eseista, prozatoarea şi traducătoarea română Maria Banuş (1999); criticul şi istoricul literar român Cornel Regman (1999); filosoful şi eseistul român Henri Wald (2002); muzicianul cubanez Compay Segundo, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (2003); asistenta medicală, doctorița, asistenta socială și scriitoarea britanică Dame Cicely Mary Strode Saunders, cunoscută pentru rolul ei în nașterea mișcării hospice (2005); criticul muzical, violonistul şi profesorul român Dan Scurtulescu (2008); dirijorul de origine australiană Sir Charles Mackerras (2010); cântăreața de muzică ușoară, compozitoarea și instrumentista română Mădălina Manole (2010); scriitorul şi publicistul maghiar Esterházy Péter (2016); chimistul şi profesorul român Victor-Emanuel Sahini (2017) și romanciera franceză Anne Golon, autoarea seriei „Angelique”.

Septimiu Cioloboc