Oameni & Fapte- 14 iulie
Publicat de radiomures, 14 iulie 2015, 06:05
– Astăzi este „Ziua Transmisioniştilor Militari”, deoarece la 14 iulie 1873 principele Carol a semnat un decret prin care se aproba înfiinţarea unei secţii de telegrafie a Batalionului de geniu al Armatei Române, marcându-se, astfel, apariţia transmisiunilor militare. Este, de asemenea, sărbătoarea naţională a Republicii Franceze – ziua căderii fortăreţei pariziene Bastilia, în 14 iulie 1789. Bastilia era o închisoare de stat din secolul al XV-lea, simbol al absolutismului regal.
– La 14 iulie 1456 a avut loc lupta navală de la Zalonkemen (oraş unguresc pe Dunăre), unde flota lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, a înfrânt flota turcă, reușind să trimită ajutoare în trupe, arme și alimente celor asediați la Belgrad. În 1582 a apărut „Palia de la Orăştie”, prima traducere românească a celor două cărţi de început ale „Vechiului Testament”, („Geneza” şi „Exodul”). „Palia de la Orăştie” este un important document de limbă veche românească, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Traducerea, chiar parțială a Bibliei, demonstra posibilitățile de expresie ale limbii române și capacitatea ei de a fi limbă de cultură.
– În 1683 Şerban Cantacuzino, Gheorghe Duca şi Mihail Apfai au participat, alături de turci, la asediul Vienei, eveniment care s-a desfăşurat în perioada 14 iulie – 12 septembrie. Domnitorii români au întreţinut, însă, legături secrete cu asediaţii, cărora le furnizau informaţii despre armata otomană.
La data de 14 iulie 1700 s-a semnat Tratatul de pace de la Constantinopol între Rusia și Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei. În 1933 toate partidele politice din Germania, cu excepția celui nazist, au fost scoase în afara legii.
– La 14 iulie 1947, în urma capcanei puse la cale de Securitate, au fost arestaţi pe aeroportul Tămădău (lângă Bucureşti), sub acuzaţia de tentativă de „fugă într-o ţară străină”, 10 conducători ai Partidului Naţional Ţărănesc, în frunte cu Ion Mihalache – vicepreşedinte, Nicolae Penescu – secretar general, şi Nicolae Carandino – director al ziarului „Dreptatea”. Grupul de fruntaşi ţărănişti urmau să informeze opinia publică internaţională şi oficialităţile din statele occidentale despre situaţia din România.
– În ziua de 14 iulie 1958, prin lovitura de stat militară condusă de generalul Abd-al-Karim al-Kassem a fost abolită monarhia în Irak, prin asasinarea regelui Feisal al II-lea şi proclamarea republicii.
– La 14 iulie s-au născut: poetul italian Poliziano (1454); cardinalul francez Jules Mazarin, prim-ministru al Franţei (1602); scriitorul şi poetul maghiar Ács Károly cel bătrân (1824); compozitorul român Alexandru Zirra (1883);
actriţa şi regizoarea română Marietta Sadova (1897); pictorul român Mircea Teodorescu (1900); geologul şi geofizicianul român Mircea Socolescu (1902); scriitorul american Irving Stone (1903); regizorul şi producătorul american de filme de animaţie William Hanna, co-președinte și co-fondator al studiourilor „Hanna Barbera”, alături de Joseph Barbera (1910); preşedintele american Gerald Ford (1913); horticultorul american Frederic Leon Hough, iniţiatorul şi conducătorul echipei care a creat primele soiuri de măr cu rezistenţă genetică la boli (1915); regizorul suedez Ingmar Bergman (1918); actorul francez de origine italiană Lino Ventura (1919); chimistul englez Geoffrey Wilkinson, laureat al Nobel-ului (1921); sculptorul român Gheorghe Iliescu-Călinești (1932); compozitorul şi muzicologul român Theodor Drăgulescu (1932); cântăreţul ceh de muzică pop şi folk Karell Gott (1939); politicianul spaniol Javier Solana, fost secretar general al NATO (1942); politicianul român social democrat Mircea Geoană (1958); omul român de afaceri Dumitru Sechelariu (1958); solista vocală, compozitoarea și instrumentista română Mădălina Manole (1967) şi scriitorul, jurnalistul, scenograful şi regizorul român Fabian Anton (1975).
– În 14 iulie au murit: scriitoarea franceză Madame de Staël (1817); fizicianul francez Jean Augustin Fresnel (1827); actorul român Grigore Manolescu (1892); sculptorul român Dimitrie Paciurea (1932); chimistul român Neculai Costăchescu (1939); pictorul român Moisei Gamburd (1954); dramaturgul spaniol Jacinto Benavente, laureat Nobel (1954); ofiţerul de marină, poetul, romancierul, matematicianul, istoricul şi diplomatul român Matila Ghyka (1965); poetul, scriitorul și publicistul român Tudor Arghezi (1967); botanistul român Emil Pop (1974); politicianul și scriitorul român Mihail Fărcășanu (1987); poeta română Maria Banuș (1999); filosoful raționalist român Henri Wald, elev al profesorului Mircea Florian (2002); muzicianul cubanez Compay Segundo, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (2003) şi solista vocală, compozitoarea și instrumentista română Mădălina Manole (2010).
Septimiu Cioloboc
