Oameni & Fapte – 14 mai

Publicat de Corina Muntean, 14 mai 2021, 05:00

– Este cea de-a 134-a zi a lui 2021. Au rămas 231 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:49 şi va apune la ora 20:48.

– Azi e „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30 mai 2017. În noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice. Arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori. Este „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din anul 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar. La 14 mai 1954 România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile confirmă ataşamentul ţării noastre faţă de valorile dreptului internaţional umanitar. Pe plan extern este Ziua Naţională a Republicii Paraguay, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1811.

– La 14 mai 964 Papa Ioan al XII-lea a avut parte de o moarte violentă, fiind ucis, potrivit surselor vremii, cu lovituri de ciocan administrate de un soţ înşelat, în timp ce Suveranul Pontif tocmai făcea amor cu nevasta acestuia. În 1610 istoria lumii va consemna o altă moarte brutală, cea a regelui francez Henric al IV-lea, înjunghiat de Francois Ravaillac, un fanatic catolic. În 1643 regele Ludovic al XIII-lea al Franţei a fost succedat de fiul său în vârstă de patru ani, Ludovic al XIV-lea. Dar, în timpul minoratului, regența a fost asigurată de mama viitorului „Rege Soare”, Ana de Austria. În 1796 medicul britanic Edward Jenner a administrat primul vaccin (reuşit) contra variolei, punând bazele imunologiei moderne, iar în 1811 Paraguay își declara independența față de Spania.

– În 1839 s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia Plantelor şi Florilor Exotice, prima expoziţie românească de acest gen, iar în 1848 s-a înfiinţat cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, „Associated Press”, prin încercarea (reuşită) a şase publicaţii din New York de a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. În prezent „Associated Press” acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi.

– În 14 mai 1870 a avut loc primul meci de rugby din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College, iar în 1900 s-a deschis, la Paris, cea de-a doua ediţie modernă a Jocurilor Olimpice de Vară, la care au luat parte, pentru prima dată, și femei. Este una dintre cele mai lungi olimpiade din istorie, încheindu-se la 28 octombrie. În 1939 fetița peruană Lina Medina a devenit cea mai tânără mamă din lume, născând la vârsta de cinci ani, şapte luni şi şaptesprezece zile!

– La 14 mai 1940 aviaţia germană a bombardat oraşul olandez Rotterdan, în Al Doilea Război Mondial, şi tot atunci Olanda s-a predat nemților. În 1948 evreii din Palestina și-au declarat independența, iar la București s-a înfiinţat Clubul Sportiv Dinamo, prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor şi Ciocanul. Numele echipei provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare. În 1955 s-a semnat Tratatul de la Varşovia, de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, document care şi-a încetat valabilitatea la 1 iulie 1991. În 14 mai 1968 începea vizita la Bucureşti a preşedintelui Franţei, generalul Charles de Gaulle, prima vizită de după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România.

– În 1973 a fost lansată prima staţie spaţială americană, „Skylab”, construită de NASA. Staţia şi-a luat zborul de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida (SUA) şi a revenit pe Terra la 11 iulie 1979, lângă oraşul australian Perth, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de circa 1.400.000.000 de kilometri. În 1981 astronautul Dumitru Prunariu a început zborul cu nava cosmică sovietică „Soiuz-40”, zbor care a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, activitatea desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6”. Dumitru Prunariu este primul şi singurul român ce a ajuns în spaţiul cosmic. Revenim pe Pământ, menţionând că la 14 mai 1989 exploratorul britanic Robert Swan a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este primul om din lume care a atins acest original „record al polilor”.

– La 14 mai s-au născut: fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit, unul dintre fondatorii termometriei şi cel care a inventat termometrele cu alcool şi mercur (1686); pictorul englez Thomas Gainsborough (1727); reformatorul social şi filantropul englez Robert Owen (1771); scriitorul, diplomatul și politicianul român Costache Negri (1812); matematicianul german Rudolf Lipschitz (1832); medicul român Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (1870); dramaturgul, prozatorul şi traducătorul român Caton Theodorian (1871); jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1880); pictorul român Marius Bunescu (1881); dirijorul și compozitorul german Otto Klemperer (1885); pictorul şi scenograful român Alexandru Brătăşanu (1901); folcloristul român Tiberiu Alexandru (1914); poeta, prozatoarea și traducătoarea română de etnie germană Ursula Bedners (1920); actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier (1924); arheologul român Florea Mogoşanu (1929); pianistul german Aloys Kontarsky (1931); jurnalistul român Florin Brătescu, crainic la Radiodifuziunea Română şi primul crainic-prezentator al televiziunii publice (1933); filologul şi profesorul Anatol Ciobanu din Republica Moldova, reprezentant de seamă al lingvisticii române (1934); avocatul belgian Henri La Fontaine, laureat Nobel (1943); muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce, solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (1943); regizorul şi producătorul american de film George Lucas (1944); regizorul, producătorul de film şi scenaristul american Robert Lee Zemeckis, câştigător al Premiului Oscar (1952); poeta română Domniţa Petri (1956); fotbalistul român Marcel Coraș (1959); preşedintele bulgar Rosen Asenov Plevneliev (1964); actrița australiană Cate Blanchett (1969); fotbalistul și antrenorul român de etnie maghiară Selymes Tibor (1970); actrița și cântăreața mexicană Anahí (1983) și programatorul și antreprenorul american Mark Zuckerberg, fondator și manager general al rețelei de socializare Facebook (1984).

– În 14 mai au murit: Papa Ioan al XII-lea (asasinat în 964); regele francez Henric al IV-lea de Navarre, întemeietorul dinastiei de Bourbon (asasinat în 1610); protopopul român ortodox Radu II Tempea (1742); compozitoarea și pianista germană Fanny Mendelssohn (1847); dramaturgul suedez Johan August Strindberg (1912); proprietarul şi bancherul român-evreu Jacques Menahem Elias (1923); avocatul belgian Henri La Fontaine, laureat al Nobel-ului pentru Pace (1943); istoricul român Gheorghe Popa-Lisseanu (1945); dramaturgul, prozatorul, poetul, esteticianul, filosoful şi gazetarul român Camil Petrescu (1957); poetul avangardist român Stephan Roll (1974); compozitoarea şi pianista română Hilda Jerea (1980); actrița americană de film Rita Hayworth (1987); agrozootehnicianul român Emil Alexandru Negruţiu (1988); actriţa română Victoria Mierlescu (1992); biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen, laureat Nobel (1995); cântărețul și actorul american de film Frank Sinatra (1998); scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, militantă pentru mediul încojurător (1998); poeta română Florica Mitroi (2002); lingvistul şi istoricul literar român Gheorghe Mihăilă (2011); cântăreţul, compozitorul şi chitaristul afro-american B. B. King, considerat „regele blues-ului” (2015); istoricul literar, filologul, lingvistul şi editorul român Neculai Alexandru Ursu (2016); actriţa română Tatiana Iekel, prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (2017); creatorul belgian de bandă desenată William Vance (2018); romancierul, eseistul, scenaristul și jurnalistul american Tom Wolfe, unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (2018); chimistul român Ștefan Manea, specialist în plantele medicinale și aromatice (2018) și actorul, comediantul, scriitorul și regizorul american Tim Conway, cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (2019).

Septimiu Cioloboc