Oameni & Fapte – 14 martie
Publicat de MIRELA ROTAR, 14 martie 2019, 06:00 / actualizat: 14 martie 2019, 8:09
– Este cea de-a 73-a zi a lui 2019. Au rămas 292 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:37 şi va apune la ora 18:25.
– Azi se sărbătorește „Ziua Mondială a Numărului Pi” (π) („Pi Day”), când elevi şi profesori din întreaga lume iau parte la tot felul de concursuri în cadrul cărora trebuie să calculeze cât mai multe zecimale ale acestui număr. Este şi „Ziua Mondială a Rinichiului” (sau „Ziua Mondială de Prevenire a Maladiilor Renale”), marcată din 2006, la iniţiativa Societăţii Internaţionale de Nefrologie (ISN) şi a Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Renale (IFKF). Se marchează în a doua zi de joi din luna martie, cu scopul de a aduce bolile rinichiului în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor.
– La 14 martie 1837 a apărut, la Iaşi, „Alăuta românească” – prima revistă literară din Moldova, supliment al ziarului „Albina românească”, sub redacţia lui Gheorghe Asachi, iar apoi a lui Mihail Kogălniceanu. În 1881 Parlamentul României a votat Legea prin care țara noastră devenea regat, astfel că prinţul Carol I primea, pentru sine şi urmaşii săi, titlul de rege al Românei. El a fost încoronat la 10 mai 1881. În urma proclamării regatului, România şi-a consolidat poziţia pe plan internaţional, îndeosebi în Europa, dând, în acelaşi timp, un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de dincolo de Munții Carpaţi.
– În 14 martie 1895 regele Carol I al României a inaugurat, la București, Palatul Fundaţiei Universitare „Carol I” – instituţie care va deveni ulterior Biblioteca Centrală Universitară. În toiul evenimentelor din decembrie 1989 construcţia a fost avariată, astfel că un important fond de carte s-a distrus, însă biblioteca a fost reconstruită şi dată în folosinţă în decembrie 2001.
– La 14 martie 1950 Biroul Federal de Investigaţii al Statelor Unite (FBI) a emis, în premieră, lista celor mai căutați zece răufăcători, în acest sens fiind mobilizaţi numeroşi ofiţeri. FBI a continuat tradiţia întocmirii celebrei liste „Ten Most Wanted Fugitives” la fiecare zece ani. În 1964 americanul Jack Ruby a fost găsit vinovat și condamnat la moarte pentru uciderea lui Lee Harvey Oswald, asasinul președintelui american John Fitzgerald Kennedy.
– La 14 martie 1966 a avut loc premiera filmului „Răscoala”, în regia lui Mircea Mureşan, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, cu actorii Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Ion Besoiu și Emil Botta. Tot atunci, pelicula a primit premiul pentru „Opera prima” la Festivalul de la Cannes.
– În 1990 s-a constituit Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică, care are un rol important în cunoaşterea fenomenului criminalităţii din țara noastră, prin elaborarea unor studii specifice de diagnoză şi prognoză. În acelaşi an, Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică devenea membru al Societăţii Internaţionale de Criminologie.
– La Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului a avut loc în 1992 ceremonia reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu, respectându-se dorinţa testamentară a marelui om politic şi diplomat român (decedat în Franţa) de a fi îngropat la Braşov.
– În 14 martie 1995 astronautul Norman Thagard a devenit cel dintâi cosmonaut american care ajungea în spațiul cosmic la bordul unei misiuni rusești, lansată de la cosmodromul „Baikonur” din Kazakstan.
– La 14 martie s-au născut: compozitorul, dirijorul şi organistul german Georg Philipp Telemann (1681); compozitorul, violonistul şi dirijorul austriac Johann Strauss – tatăl (1804); Victor-Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei şi primul rege al Italiei unificate (1820); scriitorul francez Théodore de Banville (1823); poetul şi dramaturgul brazilian Antonio de Castro Alves (1847); pictorul elveţian Ferdinand Hodler (1853); prozatorul, poetul şi dramaturgul român Alexandru Macedonski (1854); chimistul şi serologul german Paul Ehrlich, laureat al Premiului Nobel (1854); fizicianul americano-elvețian de etnie evreiască Albert Einstein, laureat Nobel (1879); pictoriţa română Cecilia Cuţescu-Storck (1879); matematicianul polonez Waclaw Sierpiňski (1882); gazetarul român Grigore Tabacaru (1883); medicul român Ionel S. Pavel, specialist în hepatologie şi diabetologie clinică (1897); actrița și dansatoarea americană Doris Eaton Travis (1904); fizicianul român Şerban [Florentin] Ţiţeica (1908); poetul, publicistul, muzicologul şi traducătorul român George Drumur (1911); scriitorul, diplomatul și politicianul român Alexandru Paleologu (1919); prozatorul, poetul şi eseistul român Pavel Bellu (1920); geologul şi omul politic român Marcian Bleahu, fondator al Mişcării Ecologiste din România (1924); compozitorul, solistul şi dirijorul român Petre Mihăescu (1928); actorul român Iurie Darie (1929); chirurgul pediatru român Alexandru Pesamosca (1930); actorul român Aurel Giurumia (1931); actorul britanic de film Michael Caine (1933); trompetistul american, producătorul şi orchestratorul Quincy Jones (1933); regizoarea română de film Ada Pistiner (1938); regizorul francez de film, scenaristul şi scriitorul Bertrand Blier (1939); regizoarea, scenarista și scenografa română de filme de animație Luminița Cazacu (1940); informaticianul, profesorul şi publicistul olandez Grzegorz Rozenberg, unul dintre fondatorii calculului natural (1942);
actrița română Carmen Galin (1946); actorul, producătorul de film, scenaristul, regizorul, prezentatorul de televiziune, scriitorul, cântăreţul şi comicul american Billy Crystal (1947); poeta, editoarea și eseista română Marta Petreu (1955); fotbalistul francez Nicolas Anelka (1979) și fosta actriță porno americană Sasha Grey, în prezent fotomodel, actriță de film și cântăreață (1988).
– În 14 martie au murit: autorul englez Sir Thomas Malory (1471); scriitorul german Friedrich Gottlieb Klopstock (1803); poetul român Alexandru Sihleanu (1857); filosoful și economistul german Karl Marx, fondator al mişcării comuniste, împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels (1883); pictorul, fotograful, graficianul, cartograful, heraldistul şi litograful român Carol Popp de Szathmary, primul fotograf de artă român (1887); savantul şi industriaşul american George Eastman, inventatorul aparatului de fotografiat „Kodak” (1932); criticul şi istoricul literar român Ion A. Rădulescu-Pogoneanu (1945); prozatorul, epigramistul, poetul, eseistul şi traducătorul român Al.[exandru] O.[svald] Teodoreanu, zis Păstorel, fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (1964); inginerul energetician român Dimitrie Leonida (1965); medicul român Ioan Enescu, unul dintre întemeietorii cardiologiei româneşti (1972); actorul francez de film Maurice Ronet (1983); poetul, publicistul şi traducătorul român Dumitru Florea Rariște (1989); fizicianul american William Alfred Fowler, laureat Nobel (1995); istoricul literar şi cercetătorul român Gheorghe Hrimiuc-Toporaș (1995); producătorul şi regizorul american de film de origine austriacă Fred Zinnemann (1997); actorul american de film Kirk Alyn, interpretul rolului „Superman” din serialul de televiziune omonim (1999); scriitorul, regizorul și preşedintele estonian Lennart Meri (2006); activista catolică italiană Chiara Lubich, lidera și fondatoarea Mișcării Focolarelor (2008); actorul american de film Peter Graves (2010); romancierul şi cineastul francez Pierre Schoendoerffer, membru fondator al academiei care decernează Premiile César (2012); cântăreaţa de operă austro-suedeză Margareta Sjöstedt (2012); istoricul român Şerban Rădulescu-Zoner, fost deţinut politic (2012); actorul şi comicul italian Riccardo Garrone (2016); cântăreaţa română de muzică populară Ileana Ciuculete (2017); fizicianul, matematicianul și profesorul englez Stephen Hawking, teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani (2018) și muzicianul irlandez Liam O’Flynn, interpret la uilleann pipes – cimpoi irlandez (2018).
Septimiu Cioloboc
