Oameni & Fapte – 14 octombrie
Publicat de Corina Muntean, 14 octombrie 2019, 06:00
– Este cea de-a 287-a zi a lui 2019. Au mai rămas 78 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:37 şi va apune la ora 18:38.
– Ortodocşii şi greco-catolicii o cinstesc azi pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, acolo unde se află, din anul 1641, moaştele sale.
– E „Ziua Mondială a Standardizării”, sărbătorită din 1969 şi care marchează crearea Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, la 14 octombrie 1946.
– Este „Ziua Europeană a Cinematografului de Artă” („European Art Cinema Day”), a cărei primă ediţie (2016) a fost lansată de CICAE (Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă). Peste 1.000 de cinematografe de pe bătrânul continent sărbătoresc varietatea producerii de film european, prin avanpremiere, filme pentru copii și filme clasice. În plus, evenimentul se remarcă prin discuții despre filme, recepții și expoziții, care depun mărturie pentru angajamentul cinematografiei, acela „de a expune o cât mai mare varietate de opere culturale vii”.
– În Canada este „Ziua Recunoştinţei” („Thanksgiving Day”), o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada. Se celebrată mai mult ca sărbătoare naţională decât ca una religioasă și a fost marcată pentru prima oară în 15 aprilie 1872. În 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa 11 noiembrie ca „zi a recunoştinţei”, dar din 1957 se ține în a doua zi de luni din octombrie.
– În SUA este „Columbus Day” (marcată în a doua zi de luni din octombrie). Ziua celebrează momentul în care navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima dată pământul american, la 12 octombrie 1492. Ziua a fost marcată prima dată la 12 octombrie 1792, la împlinirea a 300 de ani de la acel eveniment.
– Este și Ziua Naţională a statului Fiji, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1970 (se sărbătorește în a doua zi de luni din octombrie).
– În 1066 a avut loc Bătălia de la Hastings (oraș în sud-estul Angliei), unde armata normandă, condusă de Wilhelm Cuceritorul, a obţinut victoria asupra anglo-saxonilor lui Harold al II-lea. Wilhelm Cuceritorul a devenit astfel rege al Angliei, sub numele de William I.
– La 14 octombrie 1465 domnitorul muntean Radu cel Frumos a editat un document în care Bucureştiul era menţionat, pentru prima oară, drept „cetate de scaun”, aceasta fiind prima menţiune documentară a Bucureştilor ca reşedinţă domnească în Muntenia. În 1802 a avut loc un puternic cutremur de pământ în Moldova şi Ţara Românească, cel mai mare seism de până atunci, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 pe scara Richter. Şi capitala, Bucureşti, a fost grav afectată, acolo prăbuşindu-se Turnul „Radu Vodă”, Hanul „Şerban Vodă”, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii.
– La 14 octombrie 1851 s-a înfiinţat, la Londra, Agenţia de presă Reuters, numită astfel după numele fondatorului său, Paul Julius Reuter (1816-1899). Agenţia Reuters este cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una dintre cele mai apreciate din lume.
– În 1900 apărea cartea „Interpretarea viselor” a neuropsihiatrului austriac Sigmund Freud, iar în 14 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Naţional Român din Bucovina, for care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România şi care, după o lună de zile, întrunit la Cernăuţi, va hotărî unirea acestui teritoriu cu ţara mamă.
– În 1930 scriitorul Victor Ion Popa a iniţiat, la Radiodifuziunea Română, rubrica bilunară „Noutăţi teatrale europene”, iar la 14 octombrie 1944 a avut loc Masacrul de la Moisei, judeţul Maramureş, unde unităţi militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, au ucis 29 de etnici români. În aceeași noapte, militarii unguri au incendiat satul şi au ars circa 300 de case.
– În 1964 pastorul baptist şi activistul politic american Martin Luther King a devenit cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace, pentru lupta sa contra segregației rasiale, iar la 14 octombrie 1980 Consiliul de Stat Român a adoptat Decretul privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi, utilizat şi împotriva unor adversari politici ai regimului comunist din România.
– În 14 octombrie 2012 paraşutistul austriac Felix Baumgartner a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanşă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă a depăşit viteza sunetului, atingând 1.342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care s-a deplasat până atunci un om care nu se afla într-un vehicul. Recordul său a fost stabilit într-o zi aniversară: cu exact 65 de ani în urmă, la 14 octombrie 1947, pilotul american Chuck Yeager a fost primul om care a depăşit viteza sunetului, însă la bordul unui avion experimental, propulsat cu motoare-rachetă.
– În 2014 orașele Chişinău din Republica Moldova şi Cernăuţi din Ucraina s-au înfrăţit, cu ocazia a 578 de ani de la fondarea oraşului Chişinău.
– În 14 octombrie s-au născut: poetul liric român Costache Conachi (1777); compozitorul român Ciprian Porumbescu (1853); generalul, geodezul şi cartograful român Constantin Barozzi (1833); istoricul şi publicistul român Gheorghe Ionescu-Gion (1857); prozatorul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (1864); filosoful, omul politic și ministrul român Petre P. Negulescu, președinte al Camerei Deputaților (1872); scriitoarea și feminista australiană Miles Franklin (1879); inginerul silvic român Marin Dracea (1885); generalul, omul politic republican și președintele american Dwight David Eisenhower (1890); prozatorul şi traducătorul român Titus Hotnog (1890); regizorul, scenaristul, criticul și jurnalistul francez de film Louis Delluc (1890); chimista română Gabriela Chaborski (1891); actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (1893); poetul, dramaturgul, eseistul şi pictorul american E. E. [Edward Estlin] Cummings (1894); scriitorul sloven Josip Vidmar (1895); pictorul român Ion Musceleanu (1903); teoreticiana politică şi publicista germană Hannah Arendt (1906); țăranul român Petrache Lupu de la Maglavit, județul Dolj, care „l-a văzut” pe Dumnezeu (1907); inginerul american George Harold Brown, specialist în antene pentru transmisii radio-tv (1908); traducătorul şi dramaturgul român Lascăr Sebastian (1908); poetul, publicistul şi traducătorul român Mircea Pavelescu (1908); actorul român Nucu Păunescu (1912); istoricul român Ştefan Pascu (1914); fizicianul american Raymond Davis Jr., laureat Nobel (1914); poetul, prozatorul, eseistul și traducătorul român Victor Kernbach, autor de dicționare (1923); actorul britanic de film Sir Roger Moore (1927); compozitorul român Claudiu Negulescu (1929); scriitorul, editorul, criticul şi istoricul literar român Niculae Gheran (1929); omul politic și președintele zairez Mobutu Sese Seko (1930); sociologul şi antropologul român Mihail Cernea (1931); instrumentistul, dirijorul şi compozitorul român de muzică ușoară Dan Beizadea (1933); afaceristul francez Pierre Fabre, fondatorul companiei farmaceutice cu acelaşi nume (1933); compozitorul, profesorul și violonistul român Grigore Nica (1936); matematicianul francez Philippe G. Ciarlet (1938); creatorul american de modă Ralph Lauren (1939); muzicianul britanic Sir Cliff Richard (1940); compozitorul şi chitaristul român Radu Goldiş (1947); pianistul şi profesorul român Adrian Tomescu (1947); criticul şi istoricul literar român Marian Papahagi (1948); scriitoarea australiană Kate Grenville (1950); politicianul social-democrat român Dan Iosif (1950); fotbalistul român Ştefan Sameş (1951); scenografa română Lia Manţoc (1951); chitaristul român Iulian Vrabete, basist al formaţiei rock „Holograf” (1955); fotbalistul şi antrenorul italian Cristiano Bergodi (1964) şi fotbalistul român Victoraş Iacob (1980).
– La 14 octombrie au murit: compozitorul şi cântăreţul italian Antonio Cesti (1669); pictorul norvegian Johan Christian Dahl (1857); generalul român şi revoluţionarul paşoptist Gheorghe Adrian [Andreescu] (1889); chimistul austriac Ernest Ludwig, autorul unui manual de chimie medicală (1915); feldmareşalul german nazist Erwin Rommel, ucis din ordinul lui Hitler (1944); actorul american de film, regizorul, scenaristul și producătorul Errol Flynn (1959); actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby (1977); cântăreţul român de muzică ușoară și regizorul de teatru şi televiziune Cezar Grigoriu, membru al grupului „Trio Grigoriu” (1978); prozatorul și eseistul român Horia Stancu, de profesie medic, fiul scriitorului Zaharia Stancu (1983); fizicianul și radioastronomul englez Martin Ryle (1984); pianistul rus Emil Gilels (1985); dirijorul, compozitorul şi pianistul american Leonard Bernstein (1990); traducătorul şi poetul român Aurel Tita (1994); scriitorul şi scenaristul american Harold Robbins, care a avut peste 25 de apariţii editoriale best-seller, vândute în peste 750 milioane de exemplare şi traduse în 32 de limbi (1997); matematicianul franco-american Benoît Mandelbrot, cunoscut ca părinte al geometriei fractale (2010); actorul şi scriitorul britanic John Clive (2012); șahista olandeză de origine română Käty Van Der Mije-Nicolau (2013); jucătoarea de tenis şi antrenoarea română Florenţa Mihai, prima din România care a ajuns până în finala turneului de Mare Şlem de la Roland Garros (2015); poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (2017); sociologul, antropologul și filosoful român Achim Mihu (2018) și actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (2018).
Septimiu Cioloboc
