Oameni & Fapte – 14 octombrie
Publicat de Corina Muntean, 14 octombrie 2020, 06:05
– Este cea de-a 288-a zi a lui 2020. Au mai rămas 78 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:38 şi va apune la ora 18:36.
– Ortodocşii şi greco-catolicii o cinstesc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, acolo unde se află, din anul 1641, moaştele sale.
– Astăzi sărbătorim „Ziua Mondială a Standardizării”, sărbătorită din 1969 şi care marchează crearea Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, la data de 14 octombrie 1946.
– E și „Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale”, marcată, anual, în a doua miercuri din luna octombrie, pe baza Rezoluţiei 44/1989 a ONU, adoptate cu ocazia proclamării „Deceniului internaţional pentru reducerea catastrofelor naturale” (1990-1999).
– În 1066 a avut loc Bătălia de la Hastings (oraș în sud-estul Angliei), unde armata normandă, condusă de Wilhelm Cuceritorul, a obţinut victoria asupra anglo-saxonilor lui Harold al II-lea. Wilhelm Cuceritorul a devenit astfel rege al Angliei, sub numele de William I.
– La 14 octombrie 1465 domnitorul muntean Radu cel Frumos a editat un document în care Bucureştiul era menţionat, pentru prima oară, drept „cetate de scaun”, aceasta fiind prima menţiune documentară a Bucureştilor ca reşedinţă domnească în Muntenia. În 1802 a avut loc un puternic cutremur de pământ în Moldova şi Ţara Românească, cel mai mare seism de până atunci, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 pe scara Richter. Şi capitala, Bucureşti, a fost grav afectată, acolo prăbuşindu-se Turnul „Radu Vodă”, Hanul „Şerban Vodă”, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii.
– În 1851 s-a înfiinţat, la Londra, Agenţia de presă Reuters, numită astfel după numele fondatorului său, Paul Julius Reuter. Este cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una dintre cele mai apreciate din lume. În 1900 a apărut cartea „Interpretarea viselor” a neuropsihiatrului austriac Sigmund Freud, iar în 1918 s-a constituit Consiliul Naţional Român din Bucovina, ce a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România şi care, după o lună, întrunit la Cernăuţi, va hotărî unirea acestui teritoriu cu ţara mamă.
– În 1930 scriitorul Victor Ion Popa a iniţiat, la Radiodifuziunea Română, rubrica bilunară „Noutăţi teatrale europene”, iar la 14 octombrie 1944 a avut loc Masacrul de la Moisei, judeţul Maramureş, unde unităţi militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, au ucis 29 de etnici români. În aceeași noapte, militarii unguri au incendiat satul şi au ars circa 300 de case.
– În 1964 pastorul baptist şi activistul politic american Martin Luther King a devenit cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace, pentru lupta sa contra segregației rasiale, iar la 14 octombrie 1980 Consiliul de Stat Român a adoptat Decretul privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi, utilizat şi împotriva unor adversari politici ai regimului comunist din România.
– În 14 octombrie 2012 paraşutistul austriac Felix Baumgartner a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanşă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă a depăşit viteza sunetului, atingând 1.342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care s-a deplasat până atunci un om care nu se afla într-un vehicul. Recordul său a fost stabilit într-o zi aniversară: cu exact 65 de ani în urmă, la 14 octombrie 1947, pilotul american Chuck Yeager a fost primul om care a depăşit viteza sunetului, însă la bordul unui avion experimental, propulsat cu motoare-rachetă.
– În 2014 orașele Chişinău din Republica Moldova şi Cernăuţi din Ucraina s-au înfrăţit, cu ocazia a 578 de ani de la fondarea oraşului Chişinău.
– La 14 octombrie s-au născut: poetul liric român Costache Conachi (1777); compozitorul român Ciprian Porumbescu (1853); generalul, geodezul şi cartograful român Constantin Barozzi (1833); istoricul şi publicistul român Gheorghe Ionescu-Gion (1857); prozatorul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (1864); filosoful, omul politic și ministrul român Petre P. Negulescu, președinte al Camerei Deputaților (1872); scriitoarea și feminista australiană Miles Franklin (1879); inginerul silvic român Marin Dracea (1885); generalul, omul politic republican și președintele american Dwight David Eisenhower (1890); prozatorul şi traducătorul român Titus Hotnog (1890); regizorul, scenaristul, criticul și jurnalistul francez de film Louis Delluc (1890); chimista română Gabriela Chaborski (1891); actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (1893); poetul, dramaturgul, eseistul şi pictorul american E. E. [Edward Estlin] Cummings (1894); scriitorul sloven Josip Vidmar (1895); pictorul român Ion Musceleanu (1903); teoreticiana politică şi publicista germană Hannah Arendt (1906); țăranul român Petrache Lupu de la Maglavit, județul Dolj, care „l-a văzut” pe Dumnezeu (1907); inginerul american George Harold Brown, specialist în antene pentru transmisii radio-tv (1908); traducătorul şi dramaturgul român Lascăr Sebastian (1908); poetul, publicistul şi traducătorul român Mircea Pavelescu (1908); actorul român Nucu Păunescu (1912); istoricul român Ştefan Pascu (1914); fizicianul american Raymond Davis Jr., laureat Nobel (1914); poetul, prozatorul, eseistul și traducătorul român Victor Kernbach, autor de dicționare (1923); actorul britanic de film Sir Roger Moore (1927); compozitorul român Claudiu Negulescu (1929); scriitorul, editorul, criticul şi istoricul literar român Niculae Gheran (1929); omul politic și președintele zairez Mobutu Sese Seko (1930); sociologul şi antropologul român Mihail Cernea (1931); instrumentistul, dirijorul şi compozitorul român de muzică ușoară Dan Beizadea (1933); afaceristul francez Pierre Fabre, fondatorul companiei farmaceutice cu acelaşi nume (1933); compozitorul, profesorul și violonistul român Grigore Nica (1936); matematicianul francez Philippe G. Ciarlet (1938); creatorul american de modă Ralph Lauren (1939); muzicianul britanic Sir Cliff Richard (1940); compozitorul şi chitaristul român Radu Goldiş (1947); pianistul şi profesorul român Adrian Tomescu (1947); criticul şi istoricul literar român Marian Papahagi (1948); scriitoarea australiană Kate Grenville (1950); politicianul social-democrat român Dan Iosif (1950); fotbalistul român Ştefan Sameş (1951); scenografa română Lia Manţoc (1951); chitaristul român Iulian Vrabete, basist al formaţiei rock „Holograf” (1955); fotbalistul şi antrenorul italian Cristiano Bergodi (1964); fotbalistul român Victoraş Iacob (1980) și actrița română Arianna Sinn (1984).
– La 14 octombrie au murit: compozitorul şi cântăreţul italian Antonio Cesti (1669); pictorul norvegian Johan Christian Dahl (1857); generalul român şi revoluţionarul paşoptist Gheorghe Adrian [Andreescu] (1889); chimistul austriac Ernest Ludwig, autorul unui manual de chimie medicală (1915); feldmareşalul german nazist Erwin Rommel, ucis din ordinul lui Hitler (1944); actorul american de film, regizorul, scenaristul și producătorul Errol Flynn (1959); fizicianul și profesorul rus Abram Fiodorovici Ioffe, considerat „părintele fizicii sovietice” (1960); actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby (1977); cântăreţul român de muzică ușoară și regizorul de teatru şi televiziune Cezar Grigoriu, membru al grupului „Trio Grigoriu” (1978); prozatorul și eseistul român Horia Stancu, de profesie medic, fiul scriitorului Zaharia Stancu (1983); fizicianul și radioastronomul englez Martin Ryle (1984); pianistul rus Emil Gilels (1985); dirijorul, compozitorul şi pianistul american Leonard Bernstein (1990); traducătorul şi poetul român Aurel Tita (1994); scriitorul şi scenaristul american Harold Robbins, care a avut peste 25 de apariţii editoriale best-seller, vândute în peste 750 milioane de exemplare şi traduse în 32 de limbi (1997); matematicianul franco-american Benoît Mandelbrot, cunoscut ca părinte al geometriei fractale (2010); actorul şi scriitorul britanic John Clive (2012); șahista olandeză de origine română Käty Van Der Mije-Nicolau (2013); jucătoarea de tenis şi antrenoarea română Florenţa Mihai, prima din România care a ajuns până în finala turneului de Mare Şlem de la Roland Garros (2015); poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (2017); sociologul, antropologul și filosoful român Achim Mihu (2018); actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (2018); creatoarea greacă de modă Sophia Kokosalaki (2019) și scriitorul, teoreticianul, criticul și istoricul literar, editorul și profesorul american Harold Bloom, co-fondator al renumitei „Şcoli de la Yale” (2019).
Septimiu Cioloboc
