Oameni & Fapte – 14 septembrie
– Este cea de-a 258-a zi a lui 2016. Au mai rămas 108 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:59 şi va apune la ora 19:35.
– Astăzi creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano catolici sărbătoresc Înălţarea Sfintei Cruci. În ţara noastră este „Ziua Inginerului Român” şi „Ziua Muntelui”, dată la care se încheie păşunatul în Carpaţii României.
– La 14 septembrie 1515 Confederația Helvetică (o alianţă a comunităţilor din văile Alpilor Centrali) adopta statutul de „neutralitate pentru totdeauna”, iar în 1829 Imperiul Otoman a semnat cu Rusia Tratatul de la Adrianopol, document care încheia Războiul Ruso-Turc (1828-1829). Dincolo de Atlantic, pe 14 septembrie 1847, în toiul Războiului mexicano-american, armata Statelor Unite ocupa capitala Mexicului, Ciudad de Mexico. În ziua de 14 septembrie 1861 s-a deschis Teatrul Népszinház (Teatrul Popular) din Budapesta, iar în 1895 s-a inaugurat, la Cernavodă, podul peste Dunăre, proiectat şi realizat de inginerul Anghel Saligny. Lung de 3.850 de metri, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa și al treilea din lume.
– La 14 septembrie 1922 orientalistul francez Jean-Francois Champollion a descifrat o inscripție egipteană din epoca faraonului Ramses al II-lea, rămânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică.
În anul 1924 a apărut primul număr al ziarului„Gazeta Sporturilor”, prima publicaţie de sport care circula în spaţiul românesc şi a treia din Europa, după „La Gazzetta dello Sport” (din Italia) şi „Nemzeti Sport” (din Ungaria). Pe 14 septembrie 1926 a fost produsă, la Reşiţa, locomotiva cu abur „Regele Ferdinand”, prima locomotivă construită în România în perioada interbelică.
– În 14 septembrie 1928 a avut loc inaugurarea şi sfinţirea „Crucii Eroilor Neamului” de pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, monument istoric construit la altitudinea de 2.291 de metri, pentru a cinsti memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. La 14 septembrie 1940 a început guvernarea Ion Antonescu. Prin decret regal, România era proclamată „stat naţional-legionar”, iar generalul Ion Antonescu devenea „conducător al statului”. Horia Sima, căpitanul Legiunii, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, fiind interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării Legionare şi a grupului etnic german.
– La 14 septembrie 1960 s-a constituit Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), care are în prezent 11 state membre, iar în 1994 ministrul israelian de externe, Shimon Peres, și liderul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, semnau „Declarația de la Oslo”, act ce prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele două părți în cuprinsul Acordului de la Cairo, care specifica instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania.
– În fine, la 14 septembrie 1996 a avut loc, la Târgu Jiu, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei Infinitului”, prin demontarea primelor două module („mărgele”, cum le numea marele sculptor român).
– În 14 septembrie s-au născut: naturalistul, astrologul, alchimistul, filozoful și autorul german Heinrich Cornelius Agrippa (1486); compozitorul italian Luigi Cherubini (1760); naturalistul, arheologul, exploratorul și geograful german Alexander von Humboldt (1769); fiziologul rus Ivan Pavlov, laureat al Premiului Nobel (1849); politicianul și diplomatul britanic Robert Cecil, câştigător al Premiului Nobel (1864); muzicologul și folcloristul român George Breazul (1887); matematicianul român Simion Stoilov (1887); scriitorul român Elie Dulcu (1908); scriitorul uruguayan Mario Benedetti (1920); dirijorul român Iosif Conta (1924); poetul şi romancierul francez Michel Butor (1926); actorul român Mihai Fotino (1930); pictorul român Horia Bernea (1938); cântăreaţa română Dida Drăgan (1947); cântărețul norvegian Morten Harket, vocalistul formaţiei „A-ha” (1959); omul de afaceri româno-maghiar Teszári Zoltán, fondatorul companiei „RCS&RDS” (1970) şi handbalista română Narcisa Lecușanu (1979).
– La 14 septembrie au murit: scriitorul creștin Ioan Gură de Aur, arhiepiscop de Constantinopol (407 d.Hr.); Simion Movilă, domnitor al Moldovei (1607); astronomul și matematicianul italo-francez Giovanni Cassini (1712); scriitorul american James Fenimore Cooper (1851); scriitorul spaniol José Echegaray, laureat Nobel (1916); dansatoarea americană Isadora Duncan (1927); omul politic și filosoful ceh Tomáš Masaryk, primul președinte al Cehoslovaciei (1937); actorul rus Nikolai Cerkasov (1966); actrița americană Grace Kelly, prințesă de Monaco (1982); poetul român Paul Sterian (1984); poetul, prozatorul și ziaristul român Geo Bogza (1993); politicianul comunist român Silviu Brucan (2006); actorul român Ștefan Iordache (2008); actorul american, dansatorul și compozitorul Patrick Swayze (2009) şi scriitorul, publicistul şi politicianul român Corneliu Vadim Tudor, fondator al Partidului România Mare (2015).
Septimiu Cioloboc
