Oameni & Fapte – 14 septembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 14 septembrie 2020, 06:00
– Este cea de-a 258-a zi a lui 2020. Au mai rămas 108 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 6:59 şi va apune la ora 19:35.
– Ortodocşii, greco-catolicii şi romano catolicii prăznuiesc Înălţarea Sfintei Cruci (zi de Post). În ţara noastră se sărbătoresc „Ziua Inginerului Român”, „Ziua Națională a Constructorului” şi „Ziua Muntelui” – dată la care se încheie păşunatul în Carpaţii României.
– La 14 septembrie 1515 Confederația Helvetică – o alianţă a comunităţilor din văile Alpilor Centrali – adopta statutul de „neutralitate pentru totdeauna”, iar în 1829 Imperiul Otoman şi Rusia au semnat Tratatul de la Adrianopol, act care încheia Războiul Ruso-Turc (1828-1829). La 14 septembrie 1847, în timpul Războiului mexicano-american, armata Statelor Unite ocupa capitala Mexicului, Ciudad de Mexico. În anul 1861 s-a deschis Teatrul Népszinház (Teatrul Popular) din Budapesta, iar în 1895 s-a inaugurat, la Cernavodă, podul peste Dunăre, proiectat şi realizat de inginerul român Anghel Saligny. Lung de 3.850 de metri, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea din lume.
– În 14 septembrie 1922 orientalistul francez Jean-Francois Champollion a descifrat o inscripție egipteană din epoca faraonului Ramses al II-lea, rămânând în istorie ca cel care a reușit să interpreteze scrierea hieroglifică.
În anul 1924 a apărut primul număr al ziarului„Gazeta Sporturilor”, prima publicaţie de sport care circula în spaţiul românesc şi a treia din Europa, după „La Gazzetta dello Sport” (din Italia) şi „Nemzeti Sport” (din Ungaria). În 14 septembrie 1926 a fost produsă, la Reşiţa, locomotiva cu abur „Regele Ferdinand”, prima locomotivă construită în România în perioada interbelică.
– În anul 1928 s-a inaugurat şi s-a sfinţit „Crucea Eroilor Neamului” de pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, monument istoric ridicat la altitudinea de 2291 de metri, pentru a cinsti memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. În anul 1940 a început guvernarea Ion Antonescu, deoarece, prin decretul regal din 14 septembrie, România era proclamată „stat naţional-legionar”, iar generalul Ion Antonescu devenea „conducător al statului”. Horia Sima, căpitanul Legiunii, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, fiind interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării Legionare şi a grupului etnic german.
– La 14 septembrie 1960 s-a constituit Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), care în prezent are 14 state membre, iar în 1994 ministrul israelian de externe, Shimon Peres, și liderul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, semnau „Declarația de la Oslo”, act ce prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele două părți în cuprinsul Acordului de la Cairo, care specifica instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și în orașul Ierihon din Cisiordania.
– În 14 septembrie 1996 a avut loc, la Târgu Jiu, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei Infinitului”, prin demontarea primelor două module („mărgele”, cum le numea marele sculptor român).
– În 14 septembrie s-au născut: naturalistul, astrologul, alchimistul, filozoful și autorul german Heinrich Cornelius Agrippa (1486); compozitorul austriac Michael Haydn, fratele mai mic al lui Joseph Haydn (1737); compozitorul francez de origine italiană Luigi Cherubini (1760); naturalistul, arheologul, exploratorul și geograful german Alexander von Humboldt (1769); poetul român Costache Conachi (1778); scriitorul german Theodor Storm (1817);
fiziologul rus Ivan Pavlov, laureat Nobel şi cel care a descoperit „reflexul condiţionat” (1849); istoricul, scriitorul şi omul politic român Radu Rosetti (1853); romanciera, autoarea dramatică, traducătoarea şi publicista română Sofia Nădejde, soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde şi sora pictorului Octav Băncilă (1856); avocatul, politicianul și diplomatul britanic Robert Cecil, laureat Nobel (1864); istoricul şi omul politic liberal român Alexandru I. Lapedatu (1876); economistul şi omul politic liberal român Ion I. Lapedatu, frate geamăn cu istoricul Alexandru I. Lapedatu (1876); juristul şi publicistul român de etnie evreiască Wilhelm Filderman, liderul evreilor din România după Primul Război Mondial (1882); matematicianul român Simion Stoilov (1887); muzicologul și folcloristul român George Breazul (1887); medicul român Ion Făgărăşanu (1900); poetul român Emil Vora (1906); scriitorul român Elie Dulcu (1908); compozitorul elveţian Rolf Liebermann (1910); actorul britanic de film Jack Hawkins (1910); economistul american Lawrence R. Klein, laureat Nobel (1920); scriitorul uruguayan Mario Benedetti (1920); dirijorul român Iosif Conta (1924); poetul, romancierul și eseistul francez Michel Butor (1926); graficianul român Puiu Manu, realizator de benzi desenate (1928); actorul german Hans Clarin (1929); actorul român Mihai Fotino (1930); inginerul de transporturi căi ferate și profesorul român Mihai Mihăiță (1930); criticul cinematografic român, istoricul de film şi realizatorul de emisiuni de televiziune cu subiecte cinefile Tudor Caranfil, tatăl regizorului de film Nae Caranfil (1931); basul român Pompei Hărăşteanu (1935);
actriţa română Ileana Stana-Ionescu (1936); artistul plastic român Horia Bernea (1938); scriitorul şi jurnalistul italian Tiziano Terzani (1938); ierarhul şi teologul român Damaschin Coravul (1940); compozitorul şi dirijorul român Marian Didu (1945); cântăreaţa română Dida Drăgan (1947); actorul american Sam Neill (1947); compozitoarea română Doina Rotaru (1951); cântărețul norvegian Morten Harket, vocalist al formaţiei „A-ha” (1959); actorul american Anthony Addabbo (1960); omul politic rus Dmitri Medvedev, fost premier şi preşedinte al Rusiei (1965); regizorul român de film, scenaristul și producătorul Corneliu Porumboiu, fiul fostului arbitru internațional Adrian Porumboiu (1975); omul de afaceri român de etnie maghiară Teszári Zoltán, fondatorul companiei „RCS&RDS” (1970) şi fosta handbalistă română Narcisa Lecușanu (1979).
– La 14 septembrie au murit: scriitorul creștin Ioan Gură de Aur, arhiepiscop de Constantinopol (407 d.Hr.); domnitorul Simion Movilă al Moldovei (1607); astronomul și matematicianul italo-francez Giovanni Cassini (1712); scriitorul american James Fenimore Cooper (1851); compozitorul român Gheorghe Scheletti (1887); inginerul, dramaturgul, matematicianul, economistul şi omul politic spaniol de origine bască José Echegaray, laureat Nobel (1916); dansatoarea americană de origine irlandeză Isadora Duncan (1927); filosoful, sociologul şi omul politic ceh Tomáš G. Masaryk, primul preşedinte al Cehoslovaciei (1937); filosoful, sociologul şi omul politic liberal român Dumitru Drăghicescu (1945); medicul şi omul politic liberal român Constantin I. Angelescu, ministru de mai multe ori (1948); actorul rus de film Nikolai Cerkasov (1966); filosoful şi logicianul american de origine germană Rudolf Carnap (1970); actrița americană Grace Kelly, prințesă de Monaco (1982); violonistul francez Christian Ferras (1982); prozatorul, poetul, economistul şi sociologul român Paul Sterian, soţul pictoriţei Margareta Sterian (1984); prozatorul, poetul și ziaristul român Geo Bogza (1993); arhimandritul român Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (2002); politicianul şi politologul comunist român Silviu Brucan (2006); actorul român Ștefan Iordache (2008); actorul american de film, dansatorul și compozitorul Patrick Swayze (2009); poetul, traducătorul, editorul şi criticul literar american de origine jamaicană Louis Simpson (2012); jurnalista şi profesoara română Eugenia Grosu Popescu (2013) şi scriitorul, publicistul şi politicianul român Corneliu Vadim Tudor, fondator al Partidului România Mare (2015).
Septimiu Cioloboc
